Raportul pe Justiţie recomandă menţinerea monitorizării
0
Oficialii europeni au eliminat din text menţiunea referitoare la problema aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen pentru a nu crea confuzie. Comisia Europeană a adoptat, ieri, raportul pe Justiţie pentru ţara noastră. Documentul propune păstrarea mecanismului de control, dar nu include activarea clauzei de salvgardare.
Oficialii de la Bruxelles recomandă ca Parlamentul să aplice „uniform şi rapid“ procedura ce permite începerea urmăririi penale pentru senatorii şi deputaţii care sunt foşti şi actuali membri ai Guvernului. „Este important ca Parlamentul să îşi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii corupţiei la nivel înalt“, concluzionează reprezentanţii Comisiei Europene (CE).
Ton critic la adresa parlamentului
Proiectul raportului critica Parlamentul pentru că nu pare să sprijine trimiterea în justiţie a demnitarilor, iar procedura de a cere demararea de investigaţii în cazul unor miniştri era catalogată ca „nici uniformă şi nici uşoară”.
Documentul aduce ca exemple cazul unui fost parlamentar şi pe cel al unui fost prim-ministru, pentru care comisiile parlamentare au decis neînceperea urmăririi penale.
Este vorba despre cazurile Miron Mitrea şi Adrian Năstase, ale căror nume nu apar însă în raport. Parlamentarul respectiv şi-a dat demisia (Mitrea), făcând astfel posibilă începerea urmăririi penale, în timp ce în cazul fostului premier (Năstase), Parlamentul a respins cererea, motivând că este inadmisibilă.
Comisia a mai concluzionat că România trebuie să monitorizeze eficienţa sistemului judiciar în ceea ce priveşte judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt.
Raportul remarcă lentoarea procedurilor în instanţă, ajungând ca un proces să dureze doi ani, timp în care au loc aproximativ 26 de audieri într-un caz. „Este şocant că niciun proces de interes public nu a ajuns măcar la o decizie de primă instanţă, nemaivorbind de o decizie finală”, se mai scrie în document.
O altă recomandare se referă la asigurarea stabilităţii cadrului legal pentru combaterea corupţiei la nivel înalt. Renumirea lui Daniel Morar în fruntea DNA pentru un mandat de trei ani este văzută în acest context ca o măsură bună. CE a mai cerut României să realizeze o consultare publică şi să adopte cât mai curând codurile de procedură.
Reformarea Justiţiei, nepolitizată
După prezentarea la Bruxelles a raportului pe Justiţie, ministrul de resort, Cătălin Predoiu, a sintetizat recomandările făcute de Comisia Europeană. El a atras atenţia că, aşa după cum relevă documentul, reformarea Justiţiei nu trebuie politizată, iar voinţa politică trebuie exprimată mai ferm.
Predoiu a mai spus, potrivit raportului, că Guvernul şi Ministerul Public au înregistrat progrese în domeniile monitorizate (sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei), reuşind eliminarea clauzei de salvgardare. Deşi PSD consideră că menţinerea monitorizării pe Justiţie este „un eşec”, nicio voce din rândul social-democraţilor nu mai aminteşte despre demisia ministrului de Justiţie.
Raportul reprezintă un semnal de încredere în Guvernul Boc din partea Comisiei Europene.
Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor
Principala responsabilitate pentru progresele limitate din Justiţie îi aparţine lui Băsescu.
Mircea Geoană, preşedinte PSD
Se încarcă comentariile...
