Nouă candidaţi pe loc pentru Parlamentul European

România este a şaptea ţară ca număr de parlamentari pe care îi trimite la Bruxelles. Mandatul este de cinci ani. Românii decid mâine pe cine trimit să-i reprezinte în Legislativul European. În cursa electorală s-au înscris şapte formaţiuni politice care au propus 287 de candidaţi.

Citiţi şi

Europenilor nu le pasă de alegerile pentru Parlamentul European - studiu
Partidele naţionaliste din România au şanse să intre în Parlamentul European - presă
Alegerile europene pun presiune pe guvernele naţionale
Negocieri de culise după euroalegeri

Euroscrutinul va începe mâine, la ora şapte, când se vor deschide secţiile de votare. Urnele se vor închide
la ora 21.

1. Cine votează

La euroalegerile de mâine sunt chemaţi 18.237.627 de români cu drept de vot. La urne se vor putea prezenta toţi cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, şi care sunt înregistraţi automat pe listele electorale.

Spre deosebire de restricţia existentă la alegerile locale şi la cele parlamentare, care impunea exercitarea votului doar în localitatea de domiciliu, cei care se află în călătorie vor putea vota la o altă secţie de votare decât cea de care aparţin, fiind înscrişi pe liste suplimentare.

Posibilitatea de exercitare a votului în altă localitate decât în cea de domiciliu a fost reglementată de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă emisă săptămâna trecută. Pentru a evita turismul electoral, Guvernul a impus în acest act normativ ca identitatea persoanelor care vor vota pe liste suplimentare să fie verificată şi stabilită imediat, în localitatea de domiciliu. Persoanele nedeplasabile vor putea vota cu urna specială.

2. Cum votează europenii din românia

Cetăţenii Uniunii Europene (UE), rezidenţi sau domiciliaţi în România, care sunt în deplinătatea dreptului de vot, pot, de asemenea, să-şi exprime opţiunile. Aceştia trebuie, totuşi, să se înregistreze pe o listă specială pe raza unităţii administrative în care se află, iar înregistrarea trebuie validată de Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit reprezentantului Autorităţii Electorale Permanente (AEP) în Biroul Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ, pentru euroscrutinul de mâine s-au înscris pe listele speciale 28 de cetăţeni ai unor state membre UE. Ei vor vota pentru candidaţii români.

3. Cine candidează

În cursa electorală pentru Bruxelles au intrat şase formaţiuni politice şi o alianţă electorală: Partidul Democrat Liberal, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Alianţa Partidul Social Democrat-Partidul Conservator, Partidul România Mare şi Forţa Civică. Primii şase competitori au propus câte 43 de candidaţi, în timp ce Forţa Civică a avansat doar 29 de nume. Numărul aspiranţilor la un fotoliu în Parlamentul European se ridică, astfel, la 289, dar, în urma selecţiei pe care o va face electoratul, vor ajunge la Bruxelles doar 33 dintre aceştia.

Numărul candidaţilor de pe liste a fost stabilit, potrivit legii electorale, ca fiind cu zece mai mare decât numărul mandatelor (33) repartizate României în Parlamentul European. Pentru depunerea listelor, partidele au fost nevoite să strângă semnăturile a cel puţin 200.000 de alegători care le sprijină candidatura.

La alegerile europarlamentare s-au înscris şi doi candidaţi independenţi, care au avut nevoie de semnăturile a 100.000 de susţinători. Conform legii electorale, partidele politice pot accede în Legislativul de la Bruxelles dacă depăşesc pragul electoral, echivalent cu cinci la sută din totalul voturilor valabil exprimate la nivelul ţării.

În cazul candidaţilor independenţi, pragul electoral se numeşte coeficient naţional şi reprezintă raportul între numărul total de voturi valabile şi numărul de mandate (33) ce revin României.

4. Cum votează românii din străinătate

Potrivit Biroului Electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate, aproape 90.000 de români şi-au exprimat intenţia de a vota candidaţii din statele unde locuiesc. Dintre aceştia, mai mult de jumătate (49.000) se află în Spania, 29.000 locuiesc în Italia, iar 3.500 în Anglia. Pentru a putea să-şi dea votul pentru candidaţii din statul-gazdă, românii, la fel ca orice alt cetăţean al unui stat membru UE, trebuie să se înscrie pe listele speciale din ţara de reşedinţă.

Cei care doresc să voteze pentru candidaţii de acasă îşi vor putea exprima opţiunile la secţiile de votare organizate pe lângă ambasadele şi consulatele României din străinătate.

Cum se votează

Potrivit legii electorale, reprezentanţii României în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Votul se va desfăşura cu buletine de vot. Alegătorii vor merge la secţiile de votare la care s-au prezentat şi la celelalte scrutine.

Dacă nu ştiu unde să voteze, ei se pot informa de la primării la ce secţie de votare au fost arondaţi sau pot intra pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (www.roaep.ro), unde se precizează la ce secţie a fost repartizată fiecare stradă. Alegătorii trebuie să aibă asupra lor buletinul de identitate când se prezintă la urne. Pentru a-şi putea exprima opţiunea, persoanele nevăzătoare vor fi ajutate de un însoţitor pentru care nu este necesară o împuternicire sau un alt act oficial în acest sens.  Însoţitorul nu poate fi ales dintre membrii Biroului secţiei de votare.

Înnoire la Bruxelles

Parlamentul European este singurul organ al Uniunii Europene (UE) ales în mod direct şi, în acelaşi timp, este instituţia comunitară care reprezintă popoarele statelor membre ale UE.

Parlamentul a fost creat în 1952, iar primele alegeri europarlamentare au avut loc în 1979. Înainte de organizarea primelor alegeri, eurodeputaţii erau desemnaţi de parlamentele naţionale.

Parlamentul are un rol important în elaborarea legislaţiei comunitare, în domenii ca protecţia mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea şanselor, transportul, libera circulaţie a lucrătorilor, capitalurilor, mărfurilor şi serviciilor.

Împreună cu Consiliul European, Parlamentul are competenţe în ceea ce priveşte bugetul anual al Uniunii Europene.

Activitatea Legislativului de la Bruxelles este importantă şi pentru că multe dintre deciziile privind noua legislaţie europeană sunt adoptate în comun de către Parlament şi Consiliul de miniştri, care reprezintă statele membre.

În actuala legislatură, aflată la final, statele membre ale UE au fost reprezentate în Parlamentul European de 785 de eurodeputaţi. În urma euroscrutinului, care a început joi şi se va încheia duminică, numărul europarlamentarilor se va reduce la 736. La alegeri sunt aşteptaţi 375 de milioane de electori.

 Lucrările Parlamentului sunt conduse de un preşedinte, care are şi rolul de reprezentant al acestei instituţii. Preşedintele este ales de eurodeputaţi prin vot secret şi pentru a obţine funcţia are nevoie de majoritatea absolută a voturilor exprimate. Mandatul preşedintelui este de doi ani şi jumătate (o jumătate de legislatură) şi poate fi reînnoit. Preşedintele conduce lucrările Parlamentului, prezidează şedinţele şi adoptă bugetul în forma sa definitivă.

În prezent, preşedintele Parlamentului European este creştin-democratul german Hans-Gert Pottering, care deţine această funcţie din ianuarie 2007. Din iulie 2009, salariul unui europarlamentar va fi de 5.963 de euro net.

Primele poziţii pe listele partidelor

Eurodeputaţii sunt grupaţi în Parlamentul European pe criteriul apartenenţei politice. Europarlamentarii democrat-liberali şi reprezentanţii UDMR fac parte, de exemplu, din grupul popularilor europeni, în timp ce pesediştii sunt afiliaţi la socialiştii europeni.

Liberalii activează la grupul ALDE - Alianţa Democraţilor şi Liberalilor pentru Europa. În Parlamentul European mai există Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor, Stânga Verde Nordică, Grupul Independenţă şi Democraţie şi Grupul Deputaţilor Neafiliaţi.

PDL

1. Theodor Stolojan
2. Monica Macovei
3. Traian Ungureanu
4. Cristian Preda
5. Marian-Jean Marinescu
6. Iosif Matula
7. Sebastian Bodu
8. Petru Luhan
9. Rareş Niculescu
10. Oana Antonescu
11. Constantin Dumitriu
12. Dragoş David
13. Elvira Andronescu
14. Alexandru Nazare
15. Flaviu-Călin Rus

PSD

1. Adrian Severin
2. Rovana Plumb
3. Ioan-Mircea Paşcu
4. Adriana Ţicău
5. Daciana Sârbu
6. Corina Creţu
7. Victor Boştinaru
8. Sabin Cutaş
9. Cătălin Ivan
10. Ioan Enciu
11. Vasilica Dăncilă
12. Minodora Clivetti
13. Aristide Roibu
14. Viorel Dragomir
15. Marius Oprescu

PNL

1. Norica Nicolai
2. Adina Vălean
3. Renate Weber
4. Ramona Mănescu
5. Cristian Buşoi
6. Ben-Oni Ardelean
7. Ovidiu Silaghi
8. Csibi Magor
9. Cătălin Turliuc
10. Cristian Cojocaru
11. Ionel Muscalu
12. Iulian Surugiu
13. Radu-Ioan Puşcariu
14. Eduard Hellvig
15. Roberto Dietrich

UDMR

1. Tokes Laszlo
2. Winkler Iuliu 
3. Sogor Csaba
4. Szilagyi Szolt
5. Kovacs Peter

PRM

1. Corneliu Vadim Tudor
2. George Becali
3. Claudiu Tănăsescu
4. Eugen Mihăescu
5. Angela Bălan

Independenţi

1. Elena Băsescu
2. Pavel Abraham

PNŢCD

1. Marian Miluţ
2. Eugen Moiescu

Forţa Civică

1. Adrian Iuraşcu

Cine votează de mai multe ori riscă închisoarea

Legea electorală prevede că exercitarea votului de mai multe ori se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani. Aceeaşi sancţiune se aplică în cazul mitei electorale, dar şi în cazul persoanei care votează fără a avea dreptul.

Pedeapsa sporeşte de la doi la şapte ani în cazul folosirii unui buletin de vot fals, a introducerii în urnă a mai multor buletine de vot sau în cazul falsificării prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale. Tot la fel este pedepsit şi furtul urnelor de vot sau al documentelor electorale.

Amendă pentru împiedicarea votului

Privarea de libertate este prevăzută a se aplica şi pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot.

Actul normativ stabileşte şi aplicarea de amenzi pentru contravenţii cum ar fi continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei, amplasarea afişelor electorale în alte locuri decât cele permise, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de identitate. O altă contravenţie o constituie acceptul dat de un alegător pentru a fi înscris pe mai multe liste electorale.

Amenda este prevăzută şi în cazul înscrierii în listele electorale a unor persoane fictive sau în cazul deteriorării sau distrugerii afişelor şi bannerelor electorale.

Legea interzice votul în numele altui alegător, precum şi orice control asupra modului în care votează electorul. Este reglementat, de asemenea, că nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.