Povestea familiei inundate: La patru ani, Dunărea le ia tot
0Familia Andrei-Moldoveanu, din Brăila, a fost evacuată pentru a doua oară. Fluviul le-a distrus agoniseala şi în 2006. Moldova este în continuare sub cod de inundaţii. Apele au făcut deja victime, iar sute de case şi de hectare de teren agricol au fost inundate.
Apele fac ravagii la Galaţi şi Brăila. Dunărea, Prutul şi Siretul au depăşit cotele de pericol şi se revarsă. La Galaţi, a fost inundat Şantierul Naval, Portul Bazinul Nou şi mai multe gospodării din cartierul Barboşi. Drumul naţional DN 25, Galaţi-Tecuci-Iaşi, a fost închis după ce apele revărsate ale Siretului l-au acoperit cu un strat de un metru de apă în apropiere de Galaţi.
Mai citiţi şi:
Galaţiul - sub teroarea puhoaielor. Dunărea, Prutul şi Siretul au ieşit din matcă! (FOTO şi VIDEO)
Alertă/ Cod roşu pe Siret: 3,5 kilometri de dig supraînălţat la Şendreni
Pericol de inundaţie ! Digul de la Cosmeşti nu a fost terminat
VIDEO-Pericolul de inundaţii masive nu a trecut! Prutul, Dunărea şi Siretul sunt la cote maxime
VEZI AICI GALERIE FOTO
„S-a dat alarma şi am fugit"
Soţii Andrei-Moldoveanu fac parte dintre cele peste 100 de familii din Brăila evacuate din calea apelor. Adriana are 32 de ani, este gravidă, şi a apucat să ia doar hainele de pe ea şi pe cei trei copii, de şapte, patru şi de un an de mână. A fost evacuată, sâmbătă, după ce apa a ajuns la o jumătate de metru în zona casei unde locuieşte, pe strada Ancorei.
Update: 500 de oameni de-ai lui Culiță Tărâță patrulează pe digurile din
IMB
„Spălam rufe când s-a dat alarma să fugim. Pe cel mic l-a luat taică-su în braţe, pe cea mare am trimis-o înainte la scară. N-o găseam pe Iuliana. Am strigat-o disperată. Fata era afară, se juca. Mulţumesc lui Dumnezeu că am găsit-o", a povestit femeia.
În vara anului 2006, când Dunărea s-a revărsat, apa a ajuns în casa familiei Andrei-Moldoveanu la aproape doi metri. Oamenii au urcat la etaj şi rămas atunci izolaţi timp de două săptămâni. Pe unii i-au scos pompierii cu şalupele, altora, care n-au vrut să-şi părăsească locuinţele, le aduceau hrană şi apă.
Trei localităţi braşovene au fost inundate. Vezi aici ce au distrus puhoaiele
„Am văzut moartea cu ochii, aveam numai nămol în casă, stăm la parter. Am luat-o de la lingură şi furculiţă atunci. Acum fugim. Aşa am făcut şi în 2006, când a ajuns apa până la etajul unu", a mai spus femeia.
Mihai Andrei-Moldoveanu (centru) a fost evacuat sâmbătă
Autorităţile spun că n-au cum rezolva problema. „Este o zonă mereu inundabilă. Se află la nivelul cheului. Nu se poate face dig de apărare pe cheu, pentru că nu ar mai putea acosta navele cum trebuie. Mai ales când nivelul Dunării scade, pe parcursul verii", a explicat Stănel Necula, viceprimarul Brăilei.
Galaţi: 200 de familii evacuate
La Galaţi, nu doar Dunărea face probleme. Astfel, Siretul a ajuns la jumătate din debitul Dunării în condiţii normale. Prin urmare, autorităţile au decis, ieri, evacuarea forţată a proprietarilor din cele 200 de locuinţe construite ilegal pe malul râului, în zona cartierul Barboşi, după ce apa a pătruns în mai multe curţi şi grădini şi a ajuns la circa un metru.
„Acolo s-au dat autorizaţii pentru anexe gospodăreşti, nu pentru locuinţe. După ce trece apa vom face verificări şi vom aplica legea", a declarat Nicuşor Ciumacenco, viceprimarul Galaţiului.
Diguri nereparate din 2002
În zona localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi, acolo unde în iunie 2002 au fost inundaţii catastrofale, autorităţile sunt din nou în alertă. „A fost înştiinţată populaţia şi au fost pregătite spaţiile de adăpostire în eventualitatea în care se va impune evacuarea, la Cosmeşti Vale", a spus Petrica Paţilea, purtătorul de cuvânt al Prefecturii.
Digurile rupte de ape în 2002 nu au fost încă refăcute în întregime. Din cauza unui litigiu între Apele Române şi Romsilva, în partea de vest a satului a rămas o breşă de circa 300 de metri. Reprezentanţii Apelor Române susţin că au cheltuit circa două milioane de euro, iar dacă râul iese din matcă toţi banii se duc pe apa sâmbetei.
Banii europeni aşteaptă proiectele româneşti
Gălăţenii traversează străzile pe podeţe improvizate
Viiturile au lovit România an de an, iar pagubele produse de inundaţii, în perioada 2005 - 2009, se ridică la aproape 10 miliarde de lei, potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române" (ANAR). De la inundaţiile catastrofale din 2005, atunci când ministru al Mediului era Sulfina Barbu, reprezentanţii ANAR spun că au făcut anual investiţii pentru prevenirea riscului de inundaţii.
Cu toate acestea, în acest moment ţara este sub ape, zeci de localităţi şi mii de hectare de teren fiind afectate de revărsarea râurilor. Transilvania, Banat, Crişana şi Moldova rămân în continuare zone extrem de vulnerabile la viituri.
Încă din 2007, România putea accesa fonduri europene în valoare de 270 de milioane de euro pentru prevenirea riscului de inundaţii prin Axa 5 din Programul Operaţional Sectorial de Mediu (2007 - 2013), al cărei unic beneficiar este Administraţia Naţională „Apele Române".
Hărţi de risc, din 2013
ANAR nu a accesat însă niciun cent până acum. „Aplicaţiile sunt trimise la Bruxelles, acum se aşteaptă aprobarea", a precizat Ana-Maria Tănase, purtător de cuvânt la ANAR. Banii pot fi cheltuiţi în lucrări de prevenire a riscului la inundaţii în bazinele Trotuş, Siret şi Buzău, acolo unde viiturile lovesc aproape în fiecare an.
Reprezentanţii ANAR spun că abia în anii viitori se vor realiza şi hărţi cu capacitate de prognoză, astfel încât să fie cunoscute cu exactitate zonele cele mai expuse riscului de a fi inundate. Acum, evaluările se fac după datele istorice.
Până în 2013 vor trebui realizate şi hărţile de risc de inundaţii. Acestea vor avea capacitatea de a indica efectele inundaţiilor, cum ar fi zonele de evacuare a populaţiei sau zonele cu potenţial inundabil, unde oamenii nu trebuie să-şi construiască locuinţe.
Se încarcă comentariile...
