Victoria siitilor in Irak - confirmata de numararea partiala a voturilor

Kurzii spera la obtinerea postului de presedinte sau premier, vor trecerea orasului petrolier Kirkuk sub controlul lor si viseaza la un Kurdistan independent

Alianta Irakiana Unita (AIU) pare sa fie castigatoarea celor mai multe mandate in viitoarea adunare constituanta a Irakului, dupa cum arata numararea partiala a voturilor. Lista comuna a siitilor, sustinuta de ayatollahul Ali Sistani, ar avea deja cel putin 40 de mandate asigurate in noul legislativ (din totalul de 275), dupa numararea a 10 la suta din voturi. Numarul mare de alegatori prezenti la urne in orase siite ca Basra, Nassiria, Karbala si Najaf, manati de apelurile clericilor care au decretat drept "datorie religioasa" prezentarea la urne, va face ca cel putin 60 la suta din voturi sa revina AIU. In schimb, pe langa teama de teroristi, indemnurile la boicot electoral ale clericilor suniti de data aceasta, vor face ca sunitii sa beneficieze de o fractiune din mandatele ce li s-ar fi cuvenit in functie de ponderea in populatia tarii. Analistii apreciaza ca 110 liste de candidati isi vor imparti celelalte 40 la suta din mandate, nealocate AIU. Lista Irakiana condusa de premierul Allawi (siit laic) are cel putin 10 mandate si este pe locul doi in sase provincii siite, in vreme ce doua sau trei formatiuni sunite ar putea prinde cateva mandate. Desi in regiunile locuite de kurzi numaratoarea voturilor se desfasoara mai incet, existand reclamatii ca, din pricina masurilor de securitate excesive, unii alegatori suniti nu au putut vota, se pare ca Uniunea Patriotica din Kurdistan (UPK) si Partidul Democratic din Kurdistan (PDK) vor reprezenta impreuna a doua forta politica a tarii. Pe masura ce se contureaza trecerea de la statutul de minoritate persecutata la acela de partener obligatoriu in orice formula guvernamentala, pretentiile comunitatii kurde sporesc. Prin alegerea unui parlament local cu 111 membri, autonomia este deja o realitate, dar liderul PDK, Masud Barzani, a afirmat ca "independenta este dreptul firesc al Kurdistanului. Ea nu este o fantezie". Barzani a declarat ca "obiectivul actual al kurzilor il constituie mentinerea integritatii teritoriale a Irakului si crearea unui sistem pluralist si federal", lasand sa se inteleaga ca, pe termen lung, nu s-a renuntat la aspiratia de independenta. Cele doua formatiuni kurde au un candidat comun pentru functia de presedinte sau premier in persoana lui Jalal Talabani. Acesta a anuntat deja pretentiile kurzilor la negocierile pentru formarea unui guvern: alipirea orasului petrolier Kirkuk la regiunea autonoma kurda. Kurzii revendica acest oras deoarece ar fi fost izgoniti de regimul lui Saddam Hussein si inlocuiti cu arabi suniti. Trecerea sub control kurd a orasului Kirkuk, aflat in inima provinciei preponderent sunite Attamim, este considerata "inadmisibila" de presa nationalista din Turcia, care a evocat posibilitatea unei interventii militare in Kurdistan. O provincie kurda autonoma, dar fara regiunile bogate in petrol, este considerata mai putin periculoasa decat una ce ar include orasul Kirkuk. Acest oras-cheie ar aduce venituri uriase, nu doar entuziasm popular, necesare pentru sustinerea unui stat independent.