Ask.fm, cum arată lumea după Facebook
0
Un site lansat în 2010 de doi letoni provoacă probleme şi întrebări pe internet. Ask.fm provoacă utilizatorii să se lase chestionaţi de către cunoscuţi sau anonimi, iar fenomenul a prins la adolescenţii integraţi foarte bine online sau plictisiţi de reţelele sociale existente.
Ask.fm a pornit din Letonia acum trei ani şi s-a extins tăcut, până când a devenit un fenomen printre adolescenţi. Ce îi mână pe ei pe un asemenea site? Am rămas cu întrebarea aceasta în cap multă vreme, după ce am citit despre sinuciderile cauzate de hărţuirea pe platforma aceasta. Am luat câţiva utilizatori, i-am chestionat şi am încercat să pricepem. Am reuşit? Probabil că Ask.fm rămâne în continuare unul dintre misterele lumii 2.0, iar evoluţia sa, încă un lucru de urmărit.
Site-ul este o reţea socială unde utilizatorii primesc întrebări de la alţi oameni, mulţi ascunzându-se sub protecţia anonimatului. Pentru a face profilul mai popular, cei mai mulţi îl distribuie pe Facebook sau alte reţele sociale.
Oglindă socială
„Întreabă-mă ce vrei“ este de multe ori îndemnul utilizatorilor Ask.fm mânaţi de aceeaşi curiozitate care i-a determinat să-şi creeze un cont pe această reţea de socializare. Mădălina este studentă în anul doi la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti, blogger de modă şi adeptă a reţelelor sociale „vizuale“, precum Instagram, Tumblr, Pinterest şi Facebook. A descoperit Ask.fm acum două luni şi a plecat de la aceeaşi motivaţie precum mulţi alţii: curiozitatea. S-a lăsat atrasă de vâltoarea fenomenului şi de dorinţa de a nu rămâne în afara unui cerc social.
„Prima dată au fost curiozitatea şi spiritul de turmă. Toată lumea avea cont acolo şi am vrut să văd ce e şi cu ce se mănâncă. Apoi, pur şi simplu, mi-a intrat în rutina zilnică să-l verific. E interesant şi amuzant să primeşti întrebări ba serioase, ba batjocoritoare, să vezi ce le mai trece oamenilor prin cap când e vorba de persoana ta“, spune Mădălina.
Nu crezi că eşti cam inadecvată? Te văd, totuşi, profesori, oameni educaţi, ţie îţi place să ai imaginea asta? Altceva nu ai de arătat?
Primele întrebări au fost cuminţi şi veneau în mare parte de la prieteni, care îşi făcuseră cont, creând astfel împreună un grup exclusivist. Cele despre facultate şi despre hobby-uri nu au durat mult, iar ca orice fată care se expune în online, Mădălina a început să primească întrebări cu tentă sexuală şi cu o deosebită intruziune în viaţa ei intimă.
Ask.fm a devenit un spaţiu al sincerităţii brutale, un loc unde mulţi au profitat de libertatea exprimării anonime pentru a-i critica gusturile personale. „Nu crezi că eşti cam inadecvată? Te văd, totuşi, profesori, oameni educaţi, ţie îţi place să ai imaginea asta? Altceva nu ai de arătat?“, era una dintre întrebările primite.
Mădălina îi cataloghează pe majoritatea ca fiind frustraţi şi chiar şi aşa le răspunde diplomat la critici, încercând să-i facă să înţeleagă că e dreptul ei de a se comporta cum doreşte. „Îmi place să cred că-mi folosesc contul în primul rând favoarea mea, nu în favoarea altora. Şi, până la urmă, cât de tare mă expun sau nu, eu hotărăsc. Am posibilitatea să aleg la ce anume răspund şi la ce nu“, spune Mădălina.
Curând, mulţi au uitat că titulatura site-ului impune semnul întrebării, iar mesajele s-au transformat, uşor-uşor, în păreri atât negative, cât şi pozitive. După trei luni de testare a reţelei şi o oarecare satisfacere a curiozitatăţii, Mădălina a încercat să profite de numărul mare de critici pentru a le schimba celor din jur opinia. Astfel, a pornit un experiment social, şi-a invitat prietenii de pe Facebook să-şi exprime anonim şi sincer părerea despre ea. S-a folosit de Ask.fm ca de o oglindă, pentru a-şi privi personalitatea prin ochii celorlalţi şi pentru a schimba părerile lor preconcepute.
„Vreau să văd dacă părerile lor corespund cu cine sunt sau cu ce vreau să arăt lumii. Şi-n funcţie de asta, să-mi modelez, oarecum, imaginea, întrucât se pare că-s un pic prea deschisă pentru cei ce mă înconjoară şi transmit mesaje greşite. Aşa că vreau să fac în aşa fel încât să fiu percepută într-un mod apropiat realităţii“, spune ea.
Încă un site în portofoliu
Şi Ana-Maria, studentă în anul întâi în Bucureşti, priveşte reţeaua ca pe un bun prilej de cunoaştere, atât despre persoana ei, cât şi despre generaţia pe care o reprezintă. „Mi-am făcut cont pe site ca să văd ce consumă tinerii, de ce îşi pierd vremea răspunzând la întrebări primite de la persoane «ascunse». Ulterior, am început să primesc tot felul de mesaje, mai mult sau mai puţin încurajatoare, şi am fost şi încă sunt curioasă până unde pot ajunge oamenii cu complimentele sau criticile“, spune fata.
Înzestrată cu titulatura de „Best Presence on the Internet“ de către prietenii ei, Ana-Maria este activă şi constantă pe reţele de socializare, petrecând chiar şi 13 ore pe zi în lumea virtuală. Deţine conturi pe Tumblr, Twitter, Instagram, Google+, Skype, Youtube, iar pe Facebook adună nu mai puţin de 3.000 de prieteni şi peste 1.000 de follow-uri. Chiar şi aşa, Ask.fm era ceva nou, ceva ce trebuia încercat, deşi în prezent faptul că răspunde la întrebări pe Internet e mai mult un leac pentru combaterea plictiselii. „Majoritatea site-urilor încep să te plictisească după ce le foloseşti destul de mult. Mai devreme sau mai târziu, lumea va uita de acest site. Aşa se întâmplă cu tot ce e interesant pe internet, este consumat la început, cât e cald, şi apoi, uşor-uşor, se duce“, crede Ana-Maria.
Ask.fm a intrat în sfera activităţilor ei cotidiene acum 4 luni şi deja a reuşit să strângă peste 1.500 de întrebări şi remarce mai mult sau mai puţin bune din partea curioşilor. Unele întrebări sunt răutăcioase, dar încearcă să nu se lase afectată. Pe cele jignitoare sau cu caracter sexual le trateză cu aroganţă sau abordează un ton zeflemitor.
Contrar aşteptărilor ei, Ana-Maria a primit şi întrebări care s-o îndemne la introspecţie. „Am primit de câteva ori unele care m-au făcut să mă gândesc serios la răspunsurile pe care le-aş fi putut da şi tot aştept să mai primesc. Sunt tipul de întrebări pe care, probabil, le-ai mai auzit, dar niciodată nu ai contemplat la răspuns. Un exemplu ar fi: «Ce e fericirea pentru tine?». E o întrebare simplă, dar te pune pe gânduri, pentru că, uneori, nu poţi da răspunsuri prosteşti. Mă atrage să mă cunosc cât mai mult; pentru mine, sunt o enigmă“, spune tânăra.
Un site controversat
Ask.fm a fost fondat pe 16 iunie 2010 în Letonia şi a ajuns pe locul 143 în topul celor mai populare site-uri din lume, calculat de Alexa. La data de 4 iulie 2013, platforma avea 65 de milioane de utilizatori, atraşi de perspectiva socializării într-un mod diferit faţă de acum. Deşi site-ul are reguli stricte, cel puţin declarativ. el a fost folosit pentru a pune întrebări dure sau răutăcioase, la adăpostul anonimităţii faţă de ceilalţi utilizatori. Ask.fm menţionează pe site că anonimitatea nu trebuie folosită pentru a pune întrebări dure, iar utilizatorii pot accepta sau nu lipsa unui nume sau pseudonim. Orice răspuns oferit pe Ask.fm poate fi distribuit pe site-uri, cum ar fi Facebook.
Infractorii, chiar şi cei de pe internet, nu ar trebui să aibă dreptul de a rămâne anonimi Este prea periculos ca utilizatorii să nu poată fi identificaţi în vreun fel Eric Schmidt, preşedintele Google
Anonim sau nu pe internet
Lumea virtuală este împărţită între două curente de opinie. Pe de-o parte, din ce în ce mai mulţi vorbesc despre nevoia de anonimat. Dar aceasta se referă la posibilitatea de a nu fi urmărit, iar datele noastre să nu fie monitorizate, nu neapărat la păstrarea identităţii necunoscute. Pe de cealaltă parte, avocaţii transformării internetului într-un spaţiu public spun că este nevoie ca site-urile să aibă politici clare privind identitatea reală, iar utilizatorii să nu se poată ascunde în spatele unui pseudonim sau unei adrese IP, de cele mai multe ori false.
Unul dintre cei care susţin dispariţia anonimatului pe internet este directorul executiv al Google, Erik Schmidt. „Infractorii, chiar şi cei de pe internet, nu ar trebui să aibă dreptul de a rămâne anonimi Este prea periculos ca utilizatorii să nu poată fi identificaţi în vreun fel“, spunea Schmidt acum trei ani. Însă anonimatul pe internet a fost pornit de la forumuri, continuat pe reţelele sociale, dar contestat de creatorii acestora. Google+ a introdus politica numelor reale, iar Facebook se duce din ce în ce mai mult în acea direcţie.
Utilizatorii „verificaţi“ sunt cei de încredere, votaţi practic de alţi prieteni. În ultima perioadă, anonimatul pe internet nu se mai referă doar la un nume de utilizator, deoarece trăim în epoca protecţiei faţă de monitorizarea datelor. Oamenii caută unelte care să le ascundă adresele IP, cu care pot fi identificaţi într-o anumită măsură. Din ce în ce mai mulţi utilizatori folosesc Tor, un browser care ascunde identitatea în conversaţii sau VPN, o unealtă care modifică adresa IP, care nu mai duce la adresa fizică exactă.
De asemenea, reputaţia online este de urmărit, mai ales că Ask.fm nu are posibilitatea ştergerii contului dacă ne-am uitat parola. „Oamenii nu mai cer referinţe despre tine, ci caută direct pe Google. Ceea ce arată Google, chiar dacă e adevărat sau nu, formează reputaţia ta“, crede Michael Feritk, fondatorul ReputationDefender, care susţine ideea ca oamenii să îşi protejeze identitatea pe internet şi lucrurile asociate cu aceasta. În epoca Big Data, în care numele nostru este asociat nu numai unui cont pe reţelele de socializare, ci şi site-urilor de cumpărături, browser-ului, telefonului mobil folosit şi conversaţiilor noastre online, reputaţia şi identitatea este mult mai importantă.
După ce americanca Hannah Anderson a fost răpită, iar după găsirea ei şi-a povestit experienţa pe Ask.fm, directorul SSP Blue, o firmă de consultanţă în privinţa intimităţii online, Hemanshu Nigam, a declarat că „elevii de gimnaziu adoră site-ul şi iau lucrurile pe care le făceau pe alte reţele sociale şi le duc pe Ask.fm. Site-ul promovează anonimatul şi asta permite utilizatorilor să pună întrebări periculoase sau să răspundă dur la întrebări normale“.
Cu toate acestea, Ask.fm nu este diferit de alte site-uri. MySpace, pe vremuri cea mai populară reţea socială, a suferit un boicot al cumpărătorilor de spaţiu publicitar pentru că a permis cazuri de abuzuri, Instagram şi Facebook au luat măsuri dure pentru a răspunde acuzaţiilor venite din partea organizaţiilor de protecţie a minorilor.
Istoria neagră a unui site din Letonia
Ask.fm a ajuns popular printre adolescenţi în cei trei ani de la înfiinţare, având 65 de milioane de utilizatori. Cu toate acestea, celebritatea în rândul opiniei publice i se trage de la scandalurile venite în urma sinuciderii unor copii care foloseau site-ul şi care au fost hărţuiţi de întrebările anonimilor. Cazurile au venit în cascadă. Joshua Unsworth (19 ani) a murit în martie 2013, Ciara Pugsley (15 ani) s-a sinucis în 2012, iar americanca Jessica Laney (16 ani) a fost găsită moartă în casa ei în decembrie 2012. Erin Gallagher, din Irlanda, avea 13 ani la începutul lui 2013, când şi-a luat viaţa după atacuri online repetate ale anonimilor.
Cu 24 de ore înainte de a se sinucide, Erin şi-a avertizat hărţuitorii că-şi va lua viaţa dacă nu vor înceta cu atacurile. Ce s-a întâmplat? Ea a răspuns unei postări în care i se aducea aminte de momentul când a fost atacată şi părul i-a fost rupt: „Crezi că eşti amuzant când mă hărţuieşti pe Ask.fm? Să te gândeşti la asta şi când o să-mi pun o frânghie în jurul gâtului!“.
Cazul lui Erin este cu atât mai grav cu cât, după alte câteva luni, sora sa, Shannon, în vârstă de 15 ani, s-a sinucis din cauza traumelor provocate de decesul lui Erin.
Un prim-ministru acuză
Hannah Smith este, cinic vorbind, probabil cea mai cunoscută victimă a site-ului. Smith s-a spânzurat la începutul lunii trecute, după ce a fost atacată de trolli (n.r. – hărţuitori în jargonul online) pe Ask.fm. Dave Smith, tatăl său, i-a cerut fetei cu câteva luni înainte să nu mai intre pe site şi i-a interzis accesul, dar ea şi-a făcut o pagină separată pentru a putea răspunde la mesaje. Dave a studiat pagina fetei şi a descoperit mesaje în care mai mulţi utilizatori îi spuneau să moară.
Cazul a provocat furie în Marea Britanie şi a dus la deschiderea unei anchete serioase asupra posiblităţii tinerilor de a se apăra online. Dave Smith a cerut site-ului să ia măsuri pentru prevenirea unor asemenea cazuri, iar ca răspuns, fondatorii din Letonia au introdus un buton „de panică“ mult mai vizibil pe site. Acesta raportează cazuri de abuz, care sunt analizate apoi de administratori.
De asemenea, şeful principalei organizaţii care luptă împotriva abuzurilor asupra copiilor din Marea Britanie, Peter Wanless, a declarat pentru BBC că „e un caz tragic, iar Hannah nu a văzut o altă soluţie decât sinuciderea. Cyberbulling-ul (n.r. – hărţuire online) are o natură crudă şi le permite făptuitorilor să rămână anonimi. Trebuie să găsim soluţii pentru ca tinerii să se simtă siguri pe internet“.
Prim-ministrul Marii Britanii, David Cameron, a reacţionat atunci cu emoţie la cazul lui Hannah Smith şi a cerut un boicot naţional asupra acestor site-uri şi a cerut să se ia măsuri. „Persoanele care administrează aceste site-uri trebuie să arate responsabilitate faţă de modul cum îşi conduc afacerea“, a declarat Cameron.
Cu toate acestea, analizând istoria întrebărilor de pe site, s-a descoperit un fenomen şi mai interesant. În căutare de atenţie, mulţi tineri îşi pun întrebări dure pe propriul profil, iar apoi le distribuie pe Facebook. 98% din întrebările primite de Hannah Smith erau puse de la propriul IP, ceea ce a fost interpretat de psihologii care au analizat cazul drept un soi de automutilare online, un fenomen care se dezvoltă pe internet.
Fondatorii Ask.fm, Mark şi Ilja Terebin, au reacţionat câteva zile mai târziu, pe 8 august, şi au publicat o scrisoare deschisă. Răspunsul lor este unul normal într-o asemenea situaţie, site-ul deţinând toate funcţiile pentru ca utilizatorii să se protejeze. „Majoritatea utilizatorilor noştri sunt adolescenţi fericiţi. Nu susţinem hărţuirea. Ea este veche şi ne luptăm să o eliminăm“, au scris cei doi.
Ei au menţionat opt funcţii de protecţie pe care le au utilizatorii. Astfel, pe Ask.fm există un buton de raportare, aşa cum există şi pe Twitter. De asemenea, întrebările sau răspunsurile trebuie acceptate înainte de publicare şi există posibilitatea de a opri mesajele anonime.
Boicotul marilor companii
Până în momentul scandalului „Hannah Smith“, site-ul avea reclame la companii mari din Marea Britanie, care au fost atrase de numărul de utilizatori tineri. Răspunsul firmelor nu a întârziat să apară şi au hotărât să-şi retragă reclamele. Ziarul „The Sun“, EDF, British Telecom, Salvaţi Copiii şi Vodafone au decis să nu îşi mai facă publicitate pe Ask.fm.
Se încarcă comentariile...
