otomani - ultimele știri

În urmă cu exact 429 de ani, la 13/23 august 1595, a avut loc bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene conduse de Mihai Viteazul, o pagină memorabilă în istoria românilor, urmată însă de o retragere a domnitorului valah.

La 16 mai 1812, a fost semnată Pacea de la București prin care se încheia războiul ruso–turc. Jumătatea de est a Moldovei, care avea să fie denumită Basarabia, a fost ocupată de Rusia.

Comandorul Eugeniu Botez, cel care semna cu pseudonimul Jean Bart, împrumutat de la un faimos corsar flamand, sesiza faptul că, pe vremea când Insula Șerpilor era pământ românesc, nu a fost întrebuințată niciodată la adevărata ei valoare.

Ienicerii au fost un corp de elită al armatei otomane, considerat în secolele XV şi XVI cei mai de temut şi cei mai eficienţi războinici care au luptat pe câmpurile de luptă ale Europei. Corpul ienicerilor, iniţial, era format din copii creştini, lua...

În vara anului 2017, un antreprenor târgoviştean a solicitat Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgovişte încheierea unui contract pentru descărcarea de sarcină arheologică a unui teren situat în apropierea bisericii Sf. Nicolae Androneşti...

În ciuda imaginariului popular, specialiştii dar şi izvoarele istorice arată că de fapt voievozii Moldovei se bazau pe trupe de elită în luptele cu turcii, dar şi cu alţi inamici de calibru. Mai mult decât atât sunt consemnate şi trupe de elită, desp...

Croissantul este unul dintre cele mai apreciate produse de patiserie. Istoria acestuia este lungă şi are legătură cu un război care a avut loc în urmă cu aproape 350 de ani.

La mai puţin de 10 km de vestul oraşului Piteşti, în satul Ciocănăi din comuna Moşoaia se află o biserică cu o pictură total ieşită din canoanele bisericeşti. Supranumit „Biserica cu moartea“, lăcaşul de cult are pictată pe unul dintre ziduri moartea...

Timp de patru secole, Principatele Române au fost vasale ale Imperiului Otoman. Voievozii români au plătit tribut în tot acest timp, dar şi nenumărate alte taxe impuse de Înalta Poartă. Mai mult, sultanul vindea după bunul plac tronul Principatelor p...

Radu al V-lea sau Radu cel Tânăr, cum era cunoscut de contemporanii săi, a fost unul dintre personajele obscure, dar şi fascinante în acelaşi timp ale istoriei românilor. A avut o domnie fragmentară şi puţin semnificativă, dar a impresionat prin cali...

Una dintre cele mai importante bătălii ale secolului al XVI-lea în Europa a fost cea de la Mohacs. Evenimentul a rămas în istorie drept un dezastru pentru unul dintre cele mai puternice regate din zona est-central europeană, cel al Ungariei. Totodată...

Tudor Vladimirescu este unul dintre personajele exponenţiale ale istoriei românilor. Înainte de a se ridica, mai ales împotriva turcilor, Tudor din Vladimiri a fost negustor, cârciumar şi mercenar în armatele ruseşti, reuşind să adune o avere destul ...

Ziua numelui este un prilej de bucurie pentru sărbătorit care este, de multe ori, felicitat de cunoscuţi cu urarea: „Să trăieşti cu numele!”. Însă, în spatele acestor cuvinte se ascunde o dramă....

Otomanii au făurit unul dintre cele mai puternice imperii ale evului mediu. Războinicii sultanului au făcut să tremure o Europă întreagă şi au aservit numeroase ţări balcanice şi central europene. Fondatorii acestui imperiu au fost însă nişte nomazi ...

Bătălia de la Vaslui a fost una dintre cele mai importante victorii ale oştilor medievale româneşti contra otomanilor. Biruinţa lui Ştefan cel Mare a avut ecouri internaţionale şi a fost rezultatul unei organizări militare ingenioase, dar şi a unei a...

Mănăstirea Măxineni se află la graniţa dintre judeţele Galaţi şi Brăila, iar splendoarea ei arhitecturală a fost redată lumii, după planurile originale, pe bani europeni. Vreme de secole, a fost loc de rugăciune, dar şi spital, redută militară, adăpo...

Cronicarul Ion Neculce sugerează în „Letopişeţul Ţării Moldovei” că domnitorul Ştefan, aflat în ultimele momente ale vieţii sale, i-a lăsat un testament politic urmaşului său la tron.

Pe teritoriul comunei Şibot din Alba se află un monument care aminteşte de o mare bătălie ce a avut loc aici în urmă cu 537 de ani, între creştini şi otomani. Inteligenţa unui mare conducător al vremurilor, Pavel Cneazul, a făcut ca armată creştină s...

Pentru întărirea fortificaţiei muşatine în faţa performanţelor balistice ale tunului, în asediu, domnitorii Moldovei au luat mai multe măsuri de protecţie.

Văcăreştii, boieri cu aplecare pentru literatură şi politică, şi-au ocrotit ţara când a fost cu putinţă. Au avut moşii, însă n-au trăit doar ca să se bucure de averi şi de funcţii înalte, ci şi pentru a contribui la viitorul cultural şi diplomatic al...

Şerban Cantacuzino a fost domnul Ţării Româneşti între 1678 şi 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, fiind fiul postelnicului Constantin Cantacuzino şi frate al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino.

Pe lângă faptul că stăpânirea otomană a schimbat numele majorităţii localităţilor din Dobrogea, oamenii vremii au notat buzurile la care erau supuşi românii.

Grigore al III-lea Ghica a fost domnitorul Moldovei în perioada în care turcii şi ruşii au hotărât ca Bucovina să ajungă în posesia Imperiului Habsburgic. Cum Ghica s-a opus vehement acestei decizii, Poarta a ordonat asasinarea sa....

Strămoşii noştri aveau voievozi cumpliţi, femeile le erau frumoase, dar multe dintre ele uşuratice, iar „ghiaurii” erau răi din fire. Sunt câteva dintre descrierile pe care cronicarii turci din secolele trecute le ofereau locuitorilor Moldovei, Munte...

Cel mai mare sistem defensiv subteran construit vreodată lângă Dunăre se presupune că s-a aflat la Brăila. Este vorba despre legendarele hrube construite de turci, în timpul celor trei secole de ocupaţie otomană a oraşului. Păienjenişul de tunele de ...

În majoritatea reprezentărilor, în special de pe zidurile mănăstirilor, voievozii români sunt înfăţişaţi purtând coroane complexe, cel mai probabil realizate din aur şi bătute cu pietre scumpe. Preţioasele podoabe care încununau fruntea domnitorilor ...

„Poarta otomană a recunoscut Transilvaniei un statut de autonomie statală de maximă extensie“, spune cunoscutul turcolog Tasin Gemil în cuvântul înainte al cărţii „Principatul Transilvaniei în epoca suzeranităţii otomane 1541-1688”, al cărei autor es...

În primul genocid al secolului XX (1915-1923) au pierit, în funcţie de sursa datelor, între 500.000 şi 1,5 milioane de armeni din Anatolia, peninsula ocupată de otomani. Urmaşii refugiaţilor din România povestesc despre dramele care le-au însângerat ...

Unul dintre cele mai importante artefacte din muzeul Topkapî din Turcia este o armă. Mai precis, este spada voievodului Ştefan cel Mare, o armă încărcată de legendă, venerată şi temută de turci, construită din oţel special la indiciaţiile personale a...

La începutul sec.XIX, în timpul războaielor sângeroase dintre turci şi ruşi, lazii au migrat pe meleaguri dobrogene. Ei au întemeiat aşezarea Lazu, căruia i se spunea Laz Mahale sau mahalaua lazilor....

Rămasă în istorie drept cea mai măreaţă bătălie pe care Mihai Viteazul a purtat-o cu turcii, în lupta de la Călugăreni voievodul a fost practic învins. Deşi l-a atacat pe Sinan Paşa, oştile otomane au reuşit să ocupe Ţara Românească.

Istoricii spun că forţa militară a armatei lui Ştefan cel Mare nu se baza pe ţărani luaţi de la coarnele plugului. Din contră, nucleul armatei care zdrobea pe otomani, unguri şi poloni era format din soldaţi profesionişti şi războinici experţi în tac...

Cronicarul Ion Neculce sugerează în „Letopişeţul Ţării Moldovei” că domnitorul Ştefan, aflat în ultimele momente ale vieţii sale, i-a lăsat un testament politic urmaşului său la tron.

În iarna anului 1686, Garnizoana din Timişora turcească era din nou pe picior de război. Ameninţarea austriacă devenise tot mai puternică.

La aproape 140 de ani de la alipirea Dobrogei la ţara-mamă, comunitatea turco-tătară îşi revede istoria seculară din România, iar Dobrogea este şi acum pământul pe care-l consideră patria lor....

Fiecare localitate este unică în felul său, iar pentru a o îndrăgi şi preţui la adevarata sa valoare trebuie să-i cunoaştem istoria. Aşa au gândit şi edilii oraşului când au schiţat stema oraşului pusă pe indicatoarele amplasate la intrările în munic...

Sâmbătă, 10 mai, la Hârşova se va ţine o lecţie de istorie: despre cetatea Carsium din localitate, predată de responsabilul şantierului arheologic....

Personalitati marcante ale Evului Mediu românesc, Vlad Tepes, domnul Tarii Românesti (1448, 1456-1462, 1476), si Stefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), au fost, totodata, principalii exponenti ai luptei antiotomane din a doua jumatate a secolu...

Festivalul Naţional "Dracula" va atrage sute, poate mii de turişti din afara oraşului la Curtea Domnească, cred organizatorii, în cadrul evenimentului urmând să fie reeditat atacul de noapte al lui Vlad Ţepeş împotriva turcilor. evenimentul este orga...

Arheologii şi arhitecţii care lucrează în Piaţa Libertăţii au prezentat un plan de salvare a băilor turceşti care au fost descoperite în zona Cetate...

Un adevărat scandal s-a iscat la sfârşitul anului trecut în localitatea Baia de Aramă, din judeţul Mehedinţi, pentru o presupusă comoară a lui Constantin Brâncoveanu, care ar fi ascunsă sub Mănăstirea „Sfinţii Voievozi“, construită de domnitor în anu...

Promovarea fostei Cetăţi de Scaun a Ţării Româneşti, Târgovişte, dar şi a judeţelui Dâmboviţa sunt principalele obiective ale autorităţilor, care s-au gândit la "Dracula" ca la un aliat de nădejde. Festivalul va avea loc în perioda 14 – 16 iulie.

Süleyman I, supranumit Kânûnî („Legislatorul”), cunoscut în lumea creştină ca Soliman „Magnificul”, a fost unul dintre puţinii sultani otomani care a urcat pe tron fără vărsare de sânge, fiind unicul fiu supravieţuitor al lui Selim I. Domnia sa impre...

La finele lui septemrbie 2013 o echipă de cercetători maghiari va publica un raport privind locul unde s-ar putea afla inima unuia dintre cei mai faimoşi sultani otomani. Dar de ce este atât de important să se rezolve enigma?

În ciuda vicisitudinilor istorice, între atârnare şi neatârnare, Înalta Poartă nu ne-a strivit neamul, îngăduindu-i aşezarea, statul, dăinuirea credinţelor, religiei, obiceiurilor şi limbii. Chestiunea ţine de esenţa acestui imperiu mahomedan care nu...

Grecii au alintat-o Pontos Eoxeinos – apa cea primitoare. Romanii i-au adaptat numele: Pontus Euxinos sau Marea Sciţiei. Otomanii au văzut-o altfel: Karadeniz, marea cea întunecată, Marea Neagră....

Tragedie într-un sat din Bihor. Un tânăr, în vârstă de 22 de ani, şi-a pierdut viaţa după ce ce a fost prins de malurile unui şanţ de canalizare s-a prăbuşit peste el....

De unde vine denumirea „Basarabia"? A existat până la 1241, aşa cum susţin anumiţi autori, o regiune cu numele acesta, populată de români şi de cumani (care, retrăgându-se din faţa mongolo-tătarilor, s-ar fi refugiat în Oltenia şi ar fi transmis nume...

Serghei Markov, deputat al Dumei de stat, a spus că românii sunt „nerecunoscători". Policianul a reluat astăzi placa cu reanexarea Moldovei de către România, lansând numeroase atacuri în adresa Bucureştiului....

Între 1660 şi 1693, Cetatea Oradea a fost stăpânită de otomani, ceea ce a dus la înflorirea meşteşugurilor. „Adevărul de Seară” prezintă ultimul episod dedicat Cetăţii Oradea, care va fi restaurată cu o finanţare de 20 de milioane de euro....