Vineri, 13 Noiembrie 2026
Home
Știri interne
Știri externe
Politică
Securitate şi apărare
Adevărul Financiar
Sport
Stil de viață
Opinii
Video
Ghid de cumpărături
Dezvoltare personală
Adevărul de weekend
Anunțuri în ziar
Ultimele știri ⏱️
Jocurile Adevărul 🧠
Război în Ucraina
Istoria zilei
fanarioți - ultimele știri
Ogarul valah: din Adevărul în Conjunctions
Una dintre povestirile mele de pe acest blog, din seria cu imaginar balcanic și temă fanariotă, a fost publicată în Conjunctions, revistă americană editată de Bradford Morrow, unde au publicat multe nume mari ale literaturii. Este o povestire despre un ogar alb.
Opinii
19:36
Cum au devenit șpaga și turnătoria un mod de viață la români. Vremurile în care au prins rădăcini „școala vieții” și „băieții deștepți”
În urmă cu peste trei secole, Imperiul Otoman a schimbat radical structura de putere din Principatele Române, înlocuind boierimea locală cu elite grecești și albaneze. Acest transfer de influență a adus cu sine obiceiuri orientale, care au lăsat urme adânci în cultura politică și socială a românilor
Magazin
08 oct. 2025
Un sclav și-un șal cadrilat
Epoca fanariotă e plină de pânzeturi vărgate sau cu flori, dar nu lipsesc nici carourile.
Opinii
21 nov. 2023
Lansare de Dragobete: „Ciudăţenii amoroase din Bucureştiul fanariot“, cea mai recentă carte a Doinei Ruşti
„Ciudăţenii amoroase din Bucureştiul fanariot“, cea mai recentă carte a Doinei Ruşti, publicată la Editura Litera, are lansarea pe 24 februarie, de Dragobete, la Muzeul Literaturii (MNLR), sediul din Creţulescu, între orele 19 şi 21, unde va avea loc...
Cultură
22 feb. 2022
Când au intrat ruşii în Bucureşti
În mijlocul Epocii Fanariote, pe la 1769-70, Bucureştiul s-a aflat sub ruşi. Trupe una, după alta, bărbaţi cheflii, unii franţuziţi, alţii doar puşi pe distracţii, au năvălit în Ţările Române. E vorba despre Războiul ruso-turc (1768-1774), pe vremea ...
Opinii
22 feb. 2022
SERIAL EPISODUL 5 | Cum a reuşit Tudor Vladimirescu să-i alunge pe fanarioţi din Principate
Tudor Vladimirescu a murit asasinat de foştii săi aliaţi după o suită de aventuri politice care au deschis anii emancipării naţionale în Principatele dunărene. Omorât la marginea Târgoviştei după ce se visase domn recunoscut de Poartă, Vladimirescu ş...
Cultură
04 dec. 2021
SERIAL EPISODUL 4 | Alexandru Ipsilanti, fanariotul care a întocmit primul Cod civil din Ţara Românească
Descris drept un „înţelept“, „bun gospodar“ şi „un om de mare cinste“, Alexandru Ipsilanti este unul dintre puţinii fanarioţi lăudaţi în unanimitate de istorici. Separarea litigiilor civile de cele penale, sporirea numărului instanţelor de judecată, ...
Cultură
28 nov. 2021
SERIAL EPISODUL 3 | Mavrocordat, fanariotul bun care a impus o suprataxă bogaţilor
Reformator, educat, fără temperamentul vulcanic al altor fanarioţi, Constantin Mavrocordat a fost cel dintâi eliberator al ţăranilor iobagi şi i-a chemat înapoi în ţară pe cei plecaţi, dar nevoiaşi, cu promisiunea neplatei birului. Însă pentru că Imp...
Cultură
21 nov. 2021
SERIAL EPISODUL 1. Povestea lui Caragea Vodă, fanariotul care a carantinat Bucureştiul în timpul ciumei
Fiscalitatea dură, primul teatru bucureştean şi unul dintre primele coduri de legi sunt câteva dintre lucrurile pentru care Ioan Caragea este cunoscut. Cu toate acestea, fanariotul a rămas în istorie mai ales pentru ciuma care a omorât zeci de mii de...
Cultură
06 nov. 2021
SERIAL, episod-pilot | În caftan şi cu işlic. Cine au fost fanarioţii, domnii străini care au condus Ţările Române?
110 ani, 31 de domni proveniţi din 11 familii – străinii aduşi de otomani să conducă Ţările Române. Ca o mare nedreptate, perioada fanariotă a rămas în istoria noastră drept „veacul negru“.
Cultură
30 oct. 2021
Salvarea unei biserici din Argeş, ridicate în vremea fanarioţilor
De peste 50 de ani, la Muzeul Goleşti din Argeş se află o superbă biserică din lemn realizată în 1813-1814. Ea a fost adusă aici demontată, în 1968, din satul Drăguţeşti din comuna argeşeană Cotmeana, de la o distanţă de aproape 50 de kilometri, pent...
Piteşti
03 oct. 2021
Poveştile unei expoziţii: sabia de tezaur a lui Tudor Vladimirescu. De ce i-a dăruit-o ţarul Alexandru I
Piesa de bază a unei expoziţii organizate cu prilejul bicentenarului Revoluţiei de la 1821 este sabia de tezaur a lui Tudor Vladimirescu, care i-a fost dăruită de un ţar.
Piatra Neamţ
15 mai 2021
Pensionarul fanariot
Ene este seimen, adică ostaş plătit, iar viaţa i s-a dus în slujbă la Spătărie. Ne aflăm în anul 1794, toamna, iar printre culorile, care, în Bucureşti, păstrează şi luminile Dâmboviţei, Ene Seimenul scrie o scrisoare de zor.
Opinii
16 dec. 2020
Femei & bărbaţi (9). Nevasta flintaşului
Septembrie, 1794, Bucureşti. În Palatul Domnesc, exista o aripă importantă, păzită de 24 de ostaşi instruiţi şi purtători de flintă, numită harem. Oh, nu! nici să nu vă gândiţi la încăperile cu femei dezbrăcate ori cu neveste multiple şi eunuci!
Opinii
16 sept. 2020
Cum era reglementată căsătoria în Ţara Românească în 1818: „O tocmeală a unirii bărbatului cu femeia spre facere de copii“
Primul cod de legi româneşti care stabilea, printre altele, reglementări cu privire la familie sau la poziţia femeii în societate a fost adoptat în Ţara Românească la începutul secolului al XIX-lea, în timpul domniei fanariote a lui Ioan Gheorghe Car...
Ploieşti
05 oct. 2018
De ce a fost incendiat conacul din Goleşti de către domnitorul Nicolae Mavrocordat
Conacul Goleştilor, aflat astăzi pe teritoriul administrativ al oraşului argeşean Ştefăneşti, este singurul ansamblu laic fortificat de la sud de Carpaţi, reprezentativ pentru arhitectura de dinaintea epocii brâncoveneşti. În 1716, conacul a fost inc...
Piteşti
12 mar. 2018
Constantin Cantemir, de la mercenar în armata polonă la domnitor al Moldovei. Povestea puţin ştiută a tatălui lui Dimitrie Cantemir
Constantin Cantemir, domnitor al Moldovei între 1685 şi 1593 şi tatăl mult mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, a avut o carieră demnă de un roman, lucrând inclusiv ca mercenar pentru doi regi ai Poloniei şi fiind prieten cu Suleyman-Paşa....
Piteşti
21 feb. 2017
Constanţa Vintilă-Ghiţulescu le vorbeşte berlinezilor despre moda fanarioţilor, a „evgheniţilor“ şi „moftangiilor“
În continuarea seriei de evenimente academice organizate anual de Institutul Cultural Român din Berlin, pe 13 iulie 2016, la orele 19.30, va avea loc o prelegere susţinută de cercetătoarea Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, intitulată „Modă şi identitate ...
Cultură
11 iul. 2016
Dezbatere „Historia“ la Adevărul Live: Cât de vinovaţi sunt fanarioţii pentru corupţia din România?
Una dintre perioadele cele mai demonizate şi mai obscure în acelaşi timp, din istoria românească, este „secolul fanariot”.
Cultură
01 apr. 2016
Cum s-au turcit şi grecizat românii acum 300 de ani. Moştenirea lăsată de fanarioţi Ţărilor Române, de la „peşcheş“ la „ceauşi“ şi „manele“
Începându cu secolul al XVIII-lea, Principatele Române au intrat oficial în stăpânirea domnitorilor fanarioţi, greci care-şi cumpărau cu bani grei tronul de la otomani. Pe lângă înăsprirea controlului otoman şi un recul al vieţii economice căpuşate d...
Botoşani
08 mar. 2016
Interviu
INTERVIU Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, istoric: „În România, tot omul se visează profesor universitar“
Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, unul dintre cei mai apreciaţi istorici la ora actuală, consideră că educaţia este temelia progresului, dar că „sistemul academic românesc este dominat de invidie şi impostură“. Cărţile despre istoria cotidiană a perioade...
Cultură
31 ian. 2016
VIDEO Dezbatere „Historia”: Grecii şi românii. Cât de răi au fost fanarioţii în istoria noastră?
Întinse pe o durată de timp îndelungată, relaţiile dintre greci şi români au avut şi un capitol mai puţin cercetat de istorici: domniile fanariote din Ţara Românească şi Moldova .
Cultură
10 iul. 2015
Turcisme „vechi şi noi”
În ciuda vicisitudinilor istorice, între atârnare şi neatârnare, Înalta Poartă nu ne-a strivit neamul, îngăduindu-i aşezarea, statul, dăinuirea credinţelor, religiei, obiceiurilor şi limbii. Chestiunea ţine de esenţa acestui imperiu mahomedan care nu...
Opinii
16 aug. 2013
Despre neogreacă şi amintirea fanarioţilor
După Bizanţ, ultimul val al influenţei greceşti, aşa cum arătam într-un text anterior, s-a resimţit, laolaltă cu cea turcă, în secolele XVI ‒ XVII şi, ulterior, de la începutul veacului următor până la sfârşitul domniilor fanariote (1711–1821). Acest...
Opinii
09 aug. 2013
Theodor Paleologu: Noi suntem lesbieni, nu fanarioţi
Vicepreşedintele PDL Theodor Paleologu a declarat că familia sa este originară din Lesbos. „Suntem lesbieni".
Politică
18 mar. 2012
Pagina cititorului
Reşiţeanca Floarea Dumitru este pesionară şi spune că de multe ori îşi umple timpul cu ziarul „Adevărul“ pentru că îl consideră o publicaţie de calitate....
Evenimente
22 aug. 2010
