Zona industrială, şansa Timişoarei culturale
0
Oraşul de pe Bega ar avea mai multe argumente pentru a deveni capitală culturală europeană dacă s-ar valorifica spaţiile industriale nefolosite. Spaţiile cu mare încărcătură culturală din Timişoara pot fi de mare folos atunci când vine vorba de depunerea candidaturii pentru titlul de capitală culturală europeană, dar acest argument nu este nici pe departe suficient.
Potrivit membrilor Asociaţiei „Timişoara, Capitală Culturală Europeană“, principala problemă este criza majoră de spaţii în care să înflorească activităţile culturale. Cu excepţia Muzeului de Artă şi a câtorva galerii de artă sau a sălilor convenţionale de spectacole şi concerte, Timişoara nu are infrastructura necesară găzduirii unor evenimente de anvergură naţională sau internaţională.
„Încă de când ne-am întâlnit cu Ioan Holender, dânsul a pus această problemă: de ce spaţii dispunem, ce putem face şi cum putem converti spaţii deja existente în zone culturale“, a explicat arhitectul Vlad Gaivoronschi, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Timiş, care face parte din Asociaţia „Timişoara, Capitală Culturală Europeană“. Arhitectul timişorean este de părere că nu putem emite pretenţii la titlul de capitală culturală dacă nu dezvoltăm oraşul, folosindu-ne de îmbinarea unică dintre vechi şi nou, din punct de vedere urbanistic. „Se vorbeşte deja despre aşa-numitul «stil Timişoara», adică arhitectură nouă, pe de o parte, şi veche, de cealaltă parte“, a mai spus Gaivoronschi.
„Stilul Timişoara“ în urbanism
Temele urbanistice sunt pe lista de priorităţi ale Asociaţiei, mai ales că în Masterplanul Primăriei Timişoara există un program care prevede dezvoltarea infrastructurii culturale. Pe lângă vechile discuţii de reabilitare, sunt menţionate locaţii pe care doar cultura le mai poate salva de la moarte: case vechi istorice, clădiri ale armatei din zona Cetate sau „mamuţii“ industriali bântuiţi de ruină, clădirea Solventului sau turnurile de apă.
„În Austria, de exemplu, vechile clădiri industriale sau care îşi pierduseră pur şi simplu utilitatea au fost transformate în spaţii culturale, în timp ce noi, la Timişoara, încercăm încă să înghesuim clinici în astfel de locaţii“, a adăgat arhitectul timişorean.
Omul de afaceri Emil Cristescu a spus că este deschis spre discuţia refolosirii spaţiilor dezafectate, din portofoliul Bega Group, pentru activităţi culturale. „Putem converti unele dintre spaţiile noastre. Au existat discuţii inclusiv pentru crearea unei clădiri precum Fabrica de Pensule de la Cluj, însă au rămas la acel nivel“, a declarat Emil Cristescu.
Vestul ţării nu are infrastructura necesară găzduirii unor evenimente de anvergură
Se încarcă comentariile...
