Timișorenii au sărbătorit strada Augustin Pacha după un model nemțesc

Tineri îmbrăcați în costume de epocă au participat la sărbătoarea străzii Pacha

Curioșii au putut afla numeroase detalii despre orașul lor, păstrate de strada încărcată de istorie. După ce au auzit secretele ascunse de clădirile și curțile interioare ale acestora, cei prezenți au urmărit o piesă de teatru jucată în intersecție, au admirat o expoziție de pictură și au discutat despre ce ar putea face autoritățile locale pentru centrul Timișoarei.

Evenimentele culturale au debutat cu povestea străzii Pacha, creionată de istoricul Ioan Hațegan. „Augustin Pacha a fost un episcop romano-catolic, martirizat de regimul comunist, murind în închisoare. Strada aceasta a purtat mai multe nume, înainte fiind Rodnei, Voltaire, Harry Truman și Lonovici vreo 45-46 de ani. În secolul al XIX-lea a fost strada Episcopului, a Domului, strada Presei Libere, apropo de 1848 când aici s-a tipărit primul manifest al revoluției maghiare, și strada Bastionului Carol. O stradă mică, dar cu câteva clădiri care au reprezentat ceva în istoria Timișoarei”, a spus Hațegan.

Acesta le-a povestit celor prezenți despre importanța clădirilor de pe strada Pacha, precum casa Klapka, unde a funcționat tipografia care a pus bazele presei bănățene, sau fostul hotel „La trompetist” ce datează din anul 1742, printre oaspeții căruia s-au numărat împăratul Austriei și Alexandru Ioan Cuza, care și-a petrecut într-o cameră de la etajul întâi ultimele trei nopți pe pământ românesc.

„Fest” ca în Germania

Printre evenimentele culturale pregătite de organizatori a fost și piesa de teatru „Episcopul, Hitler și securitatea", de William Totok, jucată în stradă, vernisajul unei expoziții a pictorului Karl Brocky, o dezbatere cu autoritățile locale privind viitorul străzii Augustin Pacha și o conferință despre literatură și muzică, în curtea interioară a Direcției pentru Cultură Timiș, susținută de scriitorul Viorel Marineasa.

„Pentru Timișoara nu este importantă numai strada Pacha, ci tot perimetrul cetății, adică vechiul oraș. El trebuie conservat, iar dacă va fi restructurat trebuie să avem grijă să nu fie deformat. Aceasta este a patra sărbătoare stradală, după Ungureanu, Mercy și Savoya. Modelul este cel al germanului Strassenfest, unul care trebuie urmat de toate marile orașe care au un trecut istoric. Se recurge la spațiul pietonal, oamenii se plimbă liniștiți, iar turiștii mai ales pot vedea liniștiți ce este în jurul lor. Pe de altă parte, mai atragem atenția cetățenilor că orașul trebuie cunoscut, respectat și conservat. De asemenea, autoritățile locale, în colaborare cu care sunt realizate și aceste evenimente, trebuie să se preocupe mai mult de aceste străzi chiar și în situația lipsei de fonduri”, a declarat Viorel Marineasa.