Sportivul care aduce gratuit premiere României de pe cei mai înalţi munţi ai lumii

Timişoreanul Horia Colibăşanu face performanţă într-unul dintre cele mai dure şi periculoase sporturi: alpinismul de altitudine. A transformat o pasiune într-un palmares impresionant şi a reuşit să facă România cunoscută în toate ţările în care alpinismul este un sport naţional, la fel ca altele.

Din 2004 şi până acum a urcat în premieră pe patru vârfuri de peste opt mii de metri, iar în următoarele săptămâni încearcă să urce, tot în premieră pentru România, pe vârful Lhotse (8.516 metri).

Horia Colibăşanu are 34 de ani. Este de profesie stomatolog, dar cel mai bine se simte în pielea lui atunci când este pe munte. De la expediţiile în munţii României a trecut repede la cele în Caucaz, Alpi sau Tien Shan, pentru ca acum să încerce în fiecare an să urce pe vârfuri de peste opt mii de metri. În 2004 a urcat pe vârful K2 (8.611 metri), ascensiunea fiind considerată cea mai bună performanţă a alpinismului românesc, iar succesul său din acel an fiind comparat cu un titlu de vicecampion mondial din alte sporturi. De atunci, aproape în fiecare an, Colibăşanu revine din Himalaya cu încă o premieră pentru România.

În 2006 a urcat pe Manaslu (8.163 metri), în 2007 pe Dhaulagiri (8.167 metri), iar în 2010 reuşeşte să urce pe Annapurna (8.091 metri), care mai este cunoscut ca „muntele morţii", unde a şi decedat prietenul său spaniol Inaki Ochoa de Olza în expediţia comună din 2008. Şi aceste expediţii au fost premiere pentru România.



„Vreau să fac ce nu au mai făcut alţii. Este doar o ambiţie personală. Nu aştept diplome, medalii sau alte premii. Evident că mă simt bine să ştiu că sunt primul român care reuşeşte o ascensiune dificilă", a spus Horia Colibăşanu. Întrebat până când va continua expediţiile în Himalaya, sportivul a răspuns că în total sunt 14 vârfuri de peste opt mii de metri, în Himalaya. „O să mă opresc când se termină lista de vârfuri de peste opt mii de metri", a menţionat râzând alpinistul.

Cel mai bun din România
Preşedintele Federaţiei Române de Alpinism şi Escaladă, Bogdan Dudău, a spus anul trecut, după succesul expediţiei pe Annapurna, că cea de-a patra premieră naţională îl face pe Horia cel mai bun căţărător de altitudine din România.
„Annapurna este cel mai periculos vârf, iar K2, pe care Horia de asemenea l-a urcat, este cel mai dificil. El are deja doi munţi importanţi în palmares, pe lângă alţi optmiari. Îi doresc să ajungă pe toate cele 14 vârfuri de peste opt mii de metri", a spus Dudău.


Unul la un milion
Preparatorul fizic al echipei „Poli" 2, Mihai Alexandru, cel cu care Horia Colibăşanu se pregăteşte pentru expediţiile în HImalaya a spus că alpinistul este născut pentru acest sport extrem. „Horia are o structură rară, care poate obţine performanţe la înălţime fără să aibă nevoie de oxigen, are o dotare nativă. Este unul la un milion în această situaţie", a spus Mihai Alexandru.

Antrenamente dure
Pentru ca o expediţie să aibă şanse mari de reuşită, cu câteva luni înainte de plecare, Colibăşanu face câte două antrenamente pe zi. Uneori ajunge şi la şapte ore de antrenament într-o zi.

Primăria Timişoara a apreciat ca fiind importantă activitatea lui Horia Colibăşanu după urcarea pe vârful Manaslu, an în care sportivul a devenit cetăţean de onoare al oraşului. De asemenea, primăria din Slatina, oraş în care alpinistul a copilărit, a reuşit să finanţeze parţial expediţia pe Annapurna şi cea din acest an pe Lhotse.

Cea mai mare parte a bugetului necesar expediţiilor o asigură Horia, din veniturile personale.

Urmăreşte expediţia din acest an, spre vârful Lhotse, pe timisoara.adevarul.ro

Mai citeşte şi:

VIDEO Alpinistul timişorean Horia Colibăşanu este subiect într-un film documentar spaniol

Expediţie între cele mai înalte vârfuri ale lumii pentru o premieră naţională

Antrenamentul dur cu care Horia Colibăşanu cucereşte muntele ucigaş