Prima linie de firobus din România, la 80 de ani. A fost inaugurată în Al Doilea Război Mondial
0În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la Timişoara are loc o premieră naţională. La 15 noiembrie 1942, s-a dat în funcţiune prima linie de troleibuze din România, care încă mai funcționează.
În 5 noiembrie 1942, Intreprinderile Electromecanice Timişoara trimiteau o telegramă către Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Exploatărilor Comunale prin care se anunţa onoratul public despre punerea în circulaţie a firobuselor pe traseul Piaţa Lahovari - Catedrală – Gara D. Elena, începând cu 15 noiembrie.
Comunicatul încununa încheierea unui proiect început în 1938 şi coordonat de inginerul Corneliu Miklosi (1887-1963), care a fost directorul companiei de tramvaie din Timişoara în perioada 1920-1949.
Datorită începerii celui de-al doilea Război Mondial realizarea acestui proiect s-a întins pe o perioadă de patru ani.
Primele vehicule timişorene sunt „filobusele” de la Fiat, fabricate la Torino. Termenul timişorean „firobuz” este traducerea directă în română a cuvântului italian „filobus” şi nu se utilizează decât la Timişoara.
Livrarea celor șapte firobuze produse de Fiat Marelli a avut loc în luna iulie 1942, iar trei dintre acestea au intrat în serviciul public în luna noiembrie.
Prima linia a fost proiectată de firma germană Brown-Bovery din Mennheim. Aceasta lega Gara de Nord şi zona Iosefin de cartierul Lahovary - Elisabetin (Piaţa Nicolae Bălcescu), pe traseul: Gara de Nord - bulevardul Republicii - bulevardul Regele Ferdinand I - bulevardul Mihai Viteazul - strada Ciprian Porumbescu şi retur.
„Cu o capacitate de transport de 45 de călători, au câştigat simpatia timişorenilor”
Şeful de proiect a fost inginerul Toni Teufl din Munchen, care a realizat asemenea sisteme la Bruxelles, Copenhaga, Oslo, Goteborg, Berlin şi în alte oraşe din Germania.
„Starea pavajului de pe străzile Văcărescu şi Bolintineanu a determinat realizarea unui capăt provizoriu în faţa Gării Domnița Elena, traseul rezultat având o lungime de 2,6 kilometri. Firobusele Fiat, cu o capacitate de transport de 45 de călători, au câştigat simpatia timişorenilor aşa cum se menţionează în raportul intern din 1942 al I. E. T. Timpul de parcurgere al traseului de la un capăt la celălalt era de nouă minute, iar frecvenţa dintre firobuse era de șapte minute”, a declarat Silviu Dănescu, de la Muzeului Corneliu Mikloși din Timișoara.
Funcţionarea firobuzul în Timişoara a fost suspendată în perioada 1944-1947, pe timpul războiului. Reţeaua a fost afectată după ce forţele aeriene britanice au bombardat Gara Domniţa Elena (16 iunie 1944).
„Circulaţia a fost reluată după mai mult de două luni pe traseul ce unea Piaţa Lahovari cu strada Enric Baader. Situaţia economică precară de după război şi intrarea sub influenţa sovietică au complicat obţinerea de piese necesare funcţionării firobuselor. Parcul de firobuse a crescut în 1949, odată cu livrarea a cinci firobuse de fabricaţie sovietică”, a mai povestit Silviu Dănescu.
Au intrat în circulație vehiculele fabricate în România
Anul 1959 marchează apariţia primului troleibuz proiectat şi construit în România, de tip TV 2E.
În perioada 1960 – 1995 în Timişoara au circulat doar troleibuze româneşti, fabricate la intreprinderea de profil din Bucureşti.
Tipurile TV 20E, Dac 112E, Dac 117E (denumite de la începutul anilor 90 “Rocar”) au asigurat mobilitatea urbană timişoreană într-o perioadă în care nevoia de transport era foarte mare.
„Dezvoltarea acestui tip de transport a fost datorată „crizei petrolului” din anii 70 şi 80. Utilizarea curentului electric a constituit o alternativă viabilă în comparaţie cu transportul bazat pe combustibili fosili. Traseele au fost complementare cu cele de tramvai, iar utilizarea pentru ambele forme de transport ale substaţiilor si transformatoarelor pentru alimentarea cu energie electrică a fost un argument major în favoarea dezvoltării transportului cu troleibuzul. Până la jumătatea anilor 90 se remarcă dezvoltarea reţelei de troleibuz corelată cu construcţia noilor cartiere de locuinţe”, a mai spus Silviu Dănescu.
Schimbările survenite după 1989, creşterea numărului de autoturisme, îmbătrânirea parcului de vehicule au dus la situaţii în care troleibuzul a fost înlocuit de autobuz.
Epoca troleibuzelor second-hand
Întreg parcul auto, învechit, a fost înlocuit de troleibuze primite donaţie din Germania, Franţa, Elveţia sau Austria.
„Soluţia salvatoare a fost importul de troleibuze second-hand, începând cu anul 1995. Astfel, vehicule de tip Ikarus, ÖAF Graf&Stift, Saurer, Renault Berliet şi Vetter au asigurat servicii decente de transport aproape până la încheierea primului deceniu al anilor 2000. Anul 2008 a însemnat o modernizare completă a parcului de troleibuze, prin achiziţia troleibuzelor Skoda Irisbus Citelis. Acestea asigurau condiţii de accesibilitate aduse la zi, datorită podelei coborâte. Deşi iniţial s-a dorit achiziţionarea de troleibuze solo şi articulate, din motive financiare s-a achiziționat doar varianta solo. Asemeni unora din troleibuzele second-hand, troleibuzele Skoda au posibilitatea deplasării cu ajutorul generatorului de curent Diesel”, a mai adăugat Dănescu.
Anul 2015 a fost cel în care s-au realizat investiţii majore în dezvoltarea reţelei de transport cu troleibuzul. Un pas important a fost conectarea localităţilor Ghiroda şi Dumbrăviţa de Timişoara prin liniile metropolitane M11 si M14.
Troleibuze vs autobuze electrice
Ambele proiecte au fost realizate cu ajutorul fondurilor europene fiind puse în funcţiune la finalul anului 2015.
„Ultimele declaraţii ale administraţiei timişorene transmit intenţia păstrării sistemului de transport cu troleibuze, însă în paralel cu utilizarea de autobuze electrice (o variantă mult mai costisitoare şi riscantă în comparaţie cu troleibuzul). Paşii anuntaţi sunt mici comparativ cu dezvoltarea de care au parte sistemele de troleibuz existente în mari oraşe europene. Ne rămâne speranţa că istoria de 80 de ani a troleibuzului timişorean va continua printr-o dezvoltare durabilă asigurată de reconstrucţia de reţele şi achiziţia de vehicule noi”, a încheiat Silviu Dănescu.
Totuşi, prima linie de troleibuz de pe vechiul teritoriu al României s-a pus în funcţiune la 1 februarie 1939, la Cernăuţi (astăzi în Ucraina).
De menţionat că prima linie de troleibuz de pe actualul teritoriu al României este consemnat în 1904, la Sibiu, atunci când Transilvania era parte a Regatului Ungariei. Troleibuzului de la Sibiu nici nu a avut o viaţă îndelungată și a fost reintrodus de abia în 1983.
Se încarcă comentariile...
