Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
0Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.
Discul „Cantafabule” este considerat o veritabilă capodoperă a muzicii rock românești. A apărut în 1975, iar de atunci, spun criticii muzicali, nu s-a mai făcut niciodată așa ceva. Avea să fie și primul dublu-disc înregistrat în România.
Coperta acestui album are însă o istorie aparte și era la fel de importantă ca și muzica în cadrul conceptului Phoenix.
Lucrarea de artă a aparținut artistului Valeriu Sepi și soției sale de la acea vreme Lili Ochsenfeld, dar autoritățile de atunci au cenzurat planurile inițiale pe motiv că s-au folosit doar trei culori: roșu, alb și verde, iar cenzorii de la cultură le-au reproșat celor de la Phoenix că fac propagandă Ungariei (prin culorile drapelului țării vecine), deși ei nici nu se gândeau la așa ceva.
„Am făcut toată compoziția și conceptul de la copertă, cu Cantemir pe față, cu inorogul pe spatele discului. Când deschideai discul, trebuia să fie bestiarul, zoomania. Am mers cu rezultatul finit la tovarășa Zamfir. A zis că e foarte frumos, dar nu poate să dea ok de tipar. Am întrebat, de ce? Mi-a spus că am făcut un cer roșu, niște stele verzi, iar hârtia e albă. E roșu-verde-alb, e simbolul steagului unguresc. M-am înfuriat și m-am dus la Adrian Păunescu, la București. I-am zis ce am pățit, că tovarășa Zamfir a spus că fantasmagoriile noastre sunt cam ungurești. Păunescu nu ne-a ajutat, i-a dat dreptate tovarăței de la cultură. Ei au imprimat greșit și numele albumului, așa de profesioniști au fost. În loc de <Cantafabule>, au scris <Cantofabule>. Eu inițial am numit albumul <Bestiar>”, a declarat Valeriu Sepi, cel care a realizat coperțile albumelor și afișele trupei Phoenix în perioada de aur a grupului.
Sepi spune că a primit de la Electrecord 3.000 de lei pentru copertă.
„Erau bani, dar era o copertă care trebuia să vândă sute de mii de exemplare. Nu se știe câte s-au vândut. Ele circulau și pe piața neagră. Am făcut trei coperți pentru Phoenix, la <Cei ce ne-au dat nume>, <Mugur de fluier> și <Cantafabule>, după aceea am plecat în Germania, nu mai discutăm de același concept. E mult mai greu să faci o copertă de disc decât un tablou. Ai câteva probleme în plus, ai de reprezentat ceva, ai o dimensiune mică, în milimetri, trebuie să te gândești cum se închide, cum se deschide, cu ce atragi publicul. E și marketing”, a mai declarat Valeriu Sepi.
Căprarul de la Phoenix a trăit 20 de ani în Singapore
La începutul anilor ’70, formația Phoenix a fost nevoită să renunţe la repertoriul occidental şi, pentru a putea rămâne pe piaţa epocii comuniste, a „cotit-o” spre un inedit stil etno-rock. În concertele pe care le susţinea, trupa - în frunte cu Nicu Covaci - avea pe scenă un instrument aparte. Este vorba despre tradiţionala capră – acel obiect arhaic românesc folosit de colindători în perioada dintre Crăciun şi Anul Nou. Omul din spatele caprei era Valeriu Sepi.
A fost unul dintre oamenii de bază ai trupei Phoenix, a participat la marile concerte susţinute de formație după Revoluţie, chiar dacă el venea atunci tocmai din îndepărtatul Singapore. Artistul a trăit 24 de ani în cel mai mic stat din Asia de Sud-Est. După aproape un sfert de secol petrecut în Singapore, când a împlinit 70 de ani, Valeriu Sepi a decis să revină în Timişoara pentru totdeauna.
Valeriu Sepi a avut, de-a lungul anilor, expoziţii personale la Heidelberg şi Aachen (Germania), Singapore, Kuala Lampur (Malaiezia), Perth (Australia), în Bali, Indonezia, Rio de Janiero (Brazilia) şi în alte locuri. În 2015, și-a expus lucrările la Muzeul de Artă din Timișoara.
Un album unicat
Conceptul albumului „Cantafabule” a plecat de la un bestiar din secolul al XIV-lea găsit de Andrei Ujică. Bestiarele sunt cărți medievale în care se evocau animalele de origine fabuloasă, ca simbol al forțelor binelui și răului. Piesele de pe album au fost compuse de Nicu Covaci și Josef Kappl, iar versurile au fost scrise integral de către tandemul Șerban Foarță-Andrei Ujică.
“<Cantafabule> reprezintă un apogeu al muzicii rock din România și ceea ce avea să semnifice Phoenix. Am avut ocazia să vorbesc cu oameni din afara țării, care după ce au ascultat muzica Phoenix, s-au întrebat cum de a fost posibil așa ceva într-o țară ca România. Ei au aflat de Phoenix după 1990. În jurul formației a fost un cerc larg de oameni intelectuali, de artiști, asta se oglindește și în apariția publică a formației, de la concerte, până la copertele discurilor. Tinerii erau înebuniți după Phoenix, care era un fenomen în România. La <Cantafabule> vorbim și de o sferă literară mai înaltă, aproape elitist. <Cantafabule> este numărul unu în România” a declarat criticul muzical Mimo Obradov.
Din Phoenix au făcut parte atunci Nicu Covaci, Josef Kappl, Mircea Baniciu, Gunther Reininger și Ovidiu Lipan.
Reconstituirea coperții albumului
Valeriu Sepi, care are 79 de ani, a reconstituit albumul original în cadrul unui eveniment inedit organizat la Timișoara Internationa Tattoo Convention.
„E un proiectul de restaurare culturală. În 1975, Phoenix a lansat albumul <Cantafabule>, care a fost o premieră la vremea lui, a fost primul dublu album din România. Un album extraordinar și e o întreagă poveste în spatele lui. Am luat legătura cu Valeriu Sepi și cu graficianul Rică Scorobete, iar în cadrul convenției am prezentat cum ar fi trebuit să arate coperta <Cantafabule>, pentru că la vremea aia, cei de la Electrecord au masacrat-o. S-au folosit doar jumătate din ce au propus artiștii, în niște condiții grafice groaznice, au greșit și numele albumului, i-au spus <Cantofabule>”, a adăugat Sorin Stanca, oragnizatorul Timișoara International Tattoo Convention.
Se încarcă comentariile...
