FOTO Sinagoga sau „Templul Mare” - înflorirea şi decăderea comunităţii evreieşti din Mureş
0
În centrul oraşului Târgu Mureş există o sinagogă impresionantă. Nu este singura din oraş, dar este una din cele mai frumoase din Transilvania. Comunitatea evreiască număra peste 2.000 de membri dintr-o populaţie de 25.000 de târgumureşeni, în anul 1900. Astăzi, comunitatea evreiască mai are în jur de 200 de membri în tot judeţul.
Sinagoga Mare din Târgu Mureş a fost construit în anii 1899-1900 de membrii comunităţii evreieşti „Status Quo ante”, fracţiune desprinsă din comunitatea ortodoxă a evreilor transilvăneni, sub rabinatul dr. Joachim Wilhelm. Sinagoga târgumureşeană, una din cele mai importante piese ale moştenirii arhitecturale evreieşti din România este declarată monument istoric.
O comunitate puternică a creat o sinagogă frumoasă
„Prima atestare a prezenţei evreilor în jurul Târgu Mureşului datează din 1682. În 1740 a doua cea mai mare comunitate de evrei din Transilvania era în Nazna şi Sâncrai (localităţi de lângă Târgu Mureş-n.r.), după cea din Alba Iulia”, se arată în prezentarea Templului Mare. Se spune că în 1787, în cele două sate, trăiau 38 de familii de evrei, iar din 1813 apare o comunitate separată evreiască la Târgu Mureş care număra 132 de membri. Acest număr a crescut rapid la 1.511 în 1870 şi la 2.755 evrei în anul 1910. După Primul Război Mondial, în 1920, comunitatea avea 3.246 de membri.
Evreii din Târgu Mureş au avut o influenţă considerabilă în dezvoltarea oraşului. Îi regăsim în industrie edituri, comerţ, banci. În cartea Sorinei Bota, „Poveştile oraşului”, se menţionează, de exemplu, că Albert Bürger provenea dintr-o familie de evrei din Oiejdea, judeţul Alba, şi care a ajuns în Târgu Mureş în 1886 după ce a urmat studii de comerţ la Budapesta. A. Bürger a fost proprietarul unei fabrici de bere, a unei fabrici de vopsele şi produse din alcool, multe proprietăţi atât în Mureş cât şi în alte oraşe din Transilvania, printre care şi Palatul Apollo şi Hotelul Meder, toate în valoare de 1,2 milioane coroane, o sumă uriaşă la acea vreme.
„Viaţa” sinagogii este legată de prezenţa şi activitatea evreilor mureşeni. „Sinagoga era loc de întâlnire a 2.000 de evrei în anii 1900, în timpul monarhiei austro-ungare, dintr-o populaţie totală de 25.000-30.000 de oameni, iar lider era chiar baronul Bürger, unul din cei care au donat cei mai mulţi bani pentru construcţia ei, care a costat 60.000 de coroane de aur”, povestea fostul lider al comunităţii evreieşti Alexandru Ausch, Sorinei Bota.
„Mai demult comunitatea era mare şi ca să spunem lucrurilor pe nume ea cuprindea şi oameni bogaţi. Pentru că sinagoga este construită din banii lor, exclusiv din banii enoriaşilor, unii evrei erau oameni de vază ai oraşului (...). Şi sigur că era o onoare şi îşi disputau locul unde să se aşeze: aceste locuri erau chiar licitate (...), banii intrând de asemenenea în fondurile comunităţii Acum şi noi punem aceste tăbliţe, numai pentru istorie, de exemplu pentru profesorul Vasile Dub, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Mureş, sau pentru prietenii noştri din Scoţia”, mai explică profesorul mureşean.
Războiul a distrus comunitatea
După Al Doilea Război Mondial evreii care nu au pierit în lagăre naziste sau sovietice, au început să revină în oraş. În 1948, odată cu crearea statului Israel, evreii au început să plece.
„Sinagoga face parte din istoria oraşului şi este o dovadă vie a populaţiei evreieşti care a trăit pe aceste meleaguri. Cei care au supravieţiut Holocaustului au făcut un memorial din marmură care se află în sinagogă şi pe care scrie că 5.943 de martiri au pierit în Holocaust. În ebraică scrie şi că piatra plânge amintirea lor. Sinagoga nu poate fi separată de istoria evreilor din Târgu Mureş”, mai spune profesorul Dub.
Dacă în 1977 în judeţul Mureş erau 646 de evrei, în 2006 erau înregistraţi 210 membri. „În 2015 comunitatea care cuprinde atât membri evrei cât şi membri de familie ai acestora era de aproximativ 180 şi din aceştia aproximativ jumătate sunt evrei. Evrei înţelegându-se aici cei care au un părinte evreu. În principiu evreu „adevărat” (în sens religios) este considerat cel din mamă evreică, mai spune profesorul Vasile Dub.
Templul Mare este deschis vizitatorilor
Bogaţia comunităţii evreişti din anul 1900 se vede şi din cantitatea de marmură roşie şi albă folosită la contrucţia Templului, în ornamentaţii. Edificiul are o capacitate de 550 de locuri, 300 la parter şi 200 la balcon, loc rezervat cândva femeilor.
„Ceea ce vedeţi aici indică faptul că prin 1900 sinagoga este construită în spiritul epocii, nu are neapărat cu elemente evreieşti. Este un stil eclectic şi este bogat decorată. Ferestrele sunt o stilizare a stelei lui David, steaua cu 6 colţuri”, a explicat profesorul Vasile Dub.
Turiştii care ajung în Târgu Mureş pot vizita sinagoga şi pot afla astfel o bucată din istoria comunităţii evreieşti. „Nouă ne place să invităm oamenii din Târgu Mureş. Mai vin şi turişti străini, în special din Israel, mulţi dintre ei originari din România care vor să viziteze sinagoga, este un punct intersant pentru ei. Aşteptăm cu diveresele ocazii, aniversări, comemorări tinerii să vină, elevii, ne bucurăm că ei vin să afle ceva despre istorie şi lor vrem să ne adresăm”, mai explică profesorul Vasile Dub.
Că sinagoga este deschisă oricui, putem vedea şi din inscripţia de pe faţadă, în ebraică, un citat din Vechiul Testament: „Casa mea va fi o casă de rugăciune pentru toate popoarele”.
Citiţi şi
Sinagoga din Tulcea, unică în România prin arhitectura ei, a fost reabilitată
Se încarcă comentariile...
