Geniul lui Brâncuşi, recunoscut în toată lumea

Brâncuşi a fost considerat drept cel mai mare român

Constantin Brâncuşi este, fără îndoială, cunoscut în toată lumea. Sculpturile sale au ajuns să fie vândute la licitaţiile de artă cu zeci de milioane de euro. Din păcate, Brâncuşi este cunoscut mai mult ca francez, decât ca român.

S-a născut în data de 19 februarie 1876 în satul Hobiţa, din comuna Peştişani, judeţul Gorj, cam la 20 şi ceva de kilometri de municipiul Târgu Jiu. În copilărie a învăţat să cioplească lemnul, pentru a realiza diferite obiecte şi unelte folosite în gospodărie, dar şi stâlpi sau alte elemente de decoraţiuni pentru locuinţe. Primele noţiuni în cioplitul lemnului le-a deprins din familie, de la tatăl şi bunicul său, dar şi de la meşterii locali. În memoriile sale, marele artist a recunoscut că modelele tradiţionale şi prima etapă a vieţii au avut o contribuţie majoră la formarea sa. A urmat şcoala primară la Peştişani şi Brădiceni. În anii copilăriei fuge de mai multe ori de acasă. Dornic să cunoască lumea, care-l atrăgea, la vârsta de 11 ani fuge de acasă la Târgu-Jiu, apoi la Slatina şi Craiova, unde, la 22 ani, absolvă, în numai patru ani în loc de cinci, Şcoala de arte şi meserii trecând imediat la Belle Arte din Bucureşti, ca în 1904 să plece, pe jos, la Paris. În drumul său, Brncuşi se stabileşte o vreme la Munchen, unde frecventează cursurile Academiei Regale De Belle Arte, iar, pentru a se întreţine, lucrează ca infirmier. Ajuns la Paris, reuşeşte să fie primit ca ucenic în atelierul renumitului Auguste Rodin pe care îl admira foarte mult. Pleacă după câteva luni, spunând cuvintele memorabile: „Nimic nu creşte în umbra marilor arbori“. În anul 1906 expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Paris. Brâncuşi devine în scurt timp un artist apreciat în toată lumea. 

Se stinge din viaţă la vârsta de 81 ani la Paris, cu amărăciunea în suflet. Îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedeşte şi se împărtăşeşte. Îi mărturiseşte că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea".

Hobiţa, un loc uitat 

Din cele 204 lucrări ale sculptorului, foarte puţine se mai afla în ţară, la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti. Marea majoritate a acestora fiind răspândite în toată lumea, în cele mai mari muzee şi colecţii.

În ultimii ani au fost organizate tot felul de clasamente cu cei mai mari români, în vaza voturilor, iar Brâncuşi a fost tot timpul pe primul loc. Din păcate, locul în care s-a născut, Hobiţa, nu reprezintă o atracţie foarte mare pentru turişti. O coloană din lemn mâncată de putregai, un parc în care se află şi un teren de fotbal improvizat şi o casă memorială, care nu este cea originală, în timp ce elemente din locuinţa în care s-a născut marele artist  putrezesc la 200 de metri distanţă, cam aceasta este imaginea satului in care a venit pe lume Constantin Brâncuşi.