Momente-cheie din istoria românilor. Zece locuri de neratat în Târgoviște, capitala domnească FOTO
0Aproape că nu există român care să nu fi auzit de Turnul Chindiei sau de domni precum Vlad Țepeș, Constantin Brâncoveanu sau Radu cel Mare care au domnit la Târgoviște.
Iată zece dintre locurile pe care le vei întâlni numai în Târgoviște, reședința județului Dâmbovița, vechea capitală a românilor, situată la doar 100 kilometri de București.
1. Turnul Voievodului
Florentinul Anton Maria Del Chiaro, secretarul lui Brâncoveanu, a descris castelul în care „locuiește domnul ţării“, dar a scris și despre limba vorbită de valahi. „Târgoviștea este un oraș nu prea mare, așezat în ses și înconjurat de ziduri. Castelul din acel «oraş», în care locuiește domnul ţării, e împrejmuit cu pari de stejar foarte groşi. Locuitorii trăiesc după legea ortodoxă și se îmbracă cu haine lungi, purtând pe cap căciuli asemenea celor croate“, scria italianul.
Turnul Chindiei a fost construit în secolul al XV-lea și face parte din ansamblul de monumente „Curtea Domnească“. El a fost ridicat de către domnul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului.
Turnul măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru și se spune că cine urcă în el se îndrăgostește iremediabil de Târgoviște. Aşa cum se prezintă astăzi, Turnul Chindiei este rezultatul refacerii de la mijlocul secolului al XX-lea. El a mai fost reabilitat recent și de către Consiliul Județean Dâmbovița.
2. Curtea Domnească
Fiind atestată din timpul lui Mircea cel Bătrân, Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă unul dintre cele mai importante monumente vechi din România. A fost concepută ca un complex de edificii care să servească atât ca centru al administraţiei ţării, cât şi ca locuinţă pentru domn, familia sa şi pentru numeroşii curteni și slujitori. Acesta era locul în care se ţineau consfătuirile divanului, se efectuau judecăţile mai importante şi se eliberau actele cancelariei. Tot aici erau primiţi oaspeţii şi călătorii străini aflaţi cu diferite prilejuri prin Țara Românească.
Prima casă domnească compusă din pivniţă şi parter ar putea data din vremea lui Radu I (1377-1383). Casa domnească, edificată la sfârşitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) – începutul domniei lui Mihail I (1418-1420), avea plan dreptunghiular, cu beciuri boltite şi parter, împărţite în patru nave prin trei rânduri de arce.
Petru Cercel și-a pus în aplicare amplul său program, impresionant pentru acea vreme, de dezvoltare edilitară a Târgoviştei, considerând că aspectul capitalei Ţării Româneşti trebuie să fie unul occidental european.
O primă atenţie o acordă reconfigurării şi măririi palatului de la Curtea Domnească, adăugându-i încăperi spaţioase de o rafinată eleganţă. În interiorul Curții Domnești se regăsesc obiective la fel de valoroase, precum Beciul Domnesc, Biserica Sf. Vineri, Biserica Mare Domnească.
3. Aleea Voievozilor din Parcul Chindiei
Deși, după unii istorici, la Târgoviște ar fi stat aproximativ 43 de domni, Târgoviște poartă numele de „Cetatea celor 33 de voievozi“, restul fiind domni care au stat foarte puțin pe tronul țării, pentru că erau la mâna boierilor bogaţi care îi trădau la Istanbul.
În memoria lor, în Parcul Chindia din Târgovişte a fost inauguratǎ, în 2007, „Aleea Voievozilor“, un proiect unic în ţarǎ. Pe aleea principală din parc tronează busturile domnilor importanţi din istoria fostei Cetăţi de Scaun a Ţării Româneşti. Unele statui lipsesc, fiind în conservare, iar altele au fost furate.
Primul domn de la Târgovişte a fost Mircea cel Bătrân (1386-1418), chiar dacă el nu a stat în Târgovişte, fiind domnul Ţării Româneşti (Maior Valachia). I-a urmat fiul său, Mihail (1409-1420), care îi era şi asociat la domnie lui Mircea cel Bătrân. Ultima domnie, dar una frumoasă, în care Târgovişte a înflorit cultural şi nu numai, fost cea a lui Constantin Brâncoveanu, care a refăcut Curtea Domnească.
4. Prima Grădină Zoologică din țară
Turiștii care trec pragul orașului se opresc și la Zoo, aici fiind prima grădină zoologică realizată în România. Cel care i-a pus bazele a fost domnitorul Petru Cercel, care muta, în 1583, capitala ţării, de la Bucureşti la Târgovişte, la Curtea Domnească.
Istoricii arată că Petru Cercel a adus specialişti italieni pentru a crea, lângă Turnul Chindiei, o zonă frumoasă de promenadă. Valahul tânjea după celebrele „grădini italiene“, dar a dat comandă şi de „cuşti nespus de mari şi frumoase, în care să se adăpostească sălbăticiuni“, scrie Franco Sivori în „Călători străini despre Ţările Române“.
Grădina Zoologică de la Târgovişte a rămas, încă din secolul XVI, una dintre cele mai mari şi mai frumoase din ţară. Turiștii pot admira specii de păsări şi animale, de pe toate continentele: Europa, Asia, Australia, America de Nord, America de Sud şi Africa. Un bilet costă 7 lei pentru adulţi şi 4 lei pentru copii, elevi, studenţi, pensionari şi grupuri organizate.
5. Muzeul Scriitorilor
Un alt obiectiv deosebit de interesant, mai ales pentru cei pasionați de cărți și de istoria cititului, este Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, care funcționează încă din anul 1968 în casa în care a trăit şi a creat scriitorul Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. „Am isprăvit grijile casei de construit. În anul în care n-am scris mi-am făcut o casă ca un colţ de rai, parc, grădină de pomi fructiferi, grădină de zarzavat. Din tinda de unde vă scriu, se vede toată valea Ialomiţei. Sute de nuanţe de verde, de albastru şi violet şi, deasupra dealurilor, coamele munţilor albe de zăpadă. Casa mea e un roman de toată frumuseţea“, spunea scriitorul în una dintre scrisorile adresate mentorului său, Titu Maiorescu.
Muzeul este structurat pe mai multe secțiuni, prima dintre acestea prezentând Evul Mediu, cu accent pe perioada secolelor XVII-XVIII, când Târgoviștea devenise, prin strădaniile unor umaniști precum Udriște Năsturel şi Constantin Cantacuzino Stolnicul, un important centru cultural.
„O a doua secțiune e rezervată familiei Văcăreștilor, de la Ienăchiță și urmașii săi Alecu și Iancu, precursori ai literaturii românești moderne, până la Elena Văcărescu, talentată poetă, prozatoare și autoare de piese de teatru de expresie franceză. Cea mai mare dintre sălile muzeului este dedicată scriitorilor pașoptiști și poeților redeșteptării naționale născuți la Târgoviște. Îi regăsim aici pe Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade-Rădulescu, dar și pe Alecsandri, Ion Ghica, ale căror viață și activitate literară le sunt ilustrate cu scrieri, fotografii, corespondență și obiecte personale“, potrivit site-ului muzeetargoviste.ro.
6. Muzeul Poliției Române, unic în țară
Situat în Calea Domnească nr. 187, Muzeul Poliției Române este unic în țară. A fost inaugurat la data de 7 iulie 2000. Clădirea care găzduiește Muzeul Naţional al Poliției Române e un elegant monument de arhitectură care, între 1867 și 1893, a fost reconstruit în stil neoclasic.
O vizită la muzeu ne prilejuiește cunoașterea diferitelor etape de dezvoltare ale Poliției Române, oglindind drumul parcurs de această instituție în evoluția sa, atât pe plan național, cât și internațional. În muzeu pot fi admirate șase săli de expoziţie. Acestea sunt împărţite, la rândul lor, pe etape, iar colecţiile conţin arme, uniforme şi însemne ale poliţiei.
Astfel, puteţi vedea, separat, uniforme specifice forţelor de poliţie din anul 1821, din perioada interbelică, precum şi elemente ale unităţilor de miliţie şi poliţie cu toate transformările prin care au trecut de-a lungul timpului. Un farmec aparte îl au insignele, dar și cele peste 300 de uniforme.
7. Muzeul Tiparului
În Muzeul Tiparului din Târgoviște puteți admira prima tiparniță apărută în Țara Românească, dar și primele și cele mai vechi tipărituri realizate cu ea. Vorbim de „Liturghierul lui Macarie“, în anul 1508, dar și de „Octoihul slavon“, în 1510, şi „Tetraevanghelul slavon“, în 1512. La muzeu mai există şi o hartă care cuprinde momentele apariţiei tiparului în Europa, în epoca medievală, Târgovişte fiind al patrulea centru tipografic de limba slavonă după Veneţia, Cracovia şi Cetinje şi primul în spaţiul sud-est european.
Prima tiparniţă din ţările române a funcționat la Mănăstirea Dealu, și a fost folosită de călugărul sârb Macarie. De asemenea, tot la mănăstire a fost tipărită şi prima traducere în limba slavonă a lucrării „Urmarea lui Hristos/Imitaţiunea lui Cristos“, de boierul cărturar Udrişte Năsturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab.
8. Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște
Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște este cunoscută drept cea mai mare necropolă domnească din ţară. În partea dreaptă a bisericii, la intrare, este înmormântat capul domnitorului Mihai Viteazul (1592-1601), iar în stânga este mormântul domnitorului Radu cel Mare. Tot acolo sunt înhumaţi Vlad Dracul şi fiul său Nicolae, Vladislav al II-lea, Jupâniţa Caplea, Vlăduţ Voievod şi Vlad cel Tânăr, fratele lui Radu, Radu Vodă Bădica, Vlad Înecatul şi Pătraşcu Vodă cel Bun. Tot acolo s-a tipărit şi prima carte din spaţiul românesc.
Mănăstirea Dealu se află în comuna Aninoasa din Dâmbovița, lângă Târgoviște, și are o istorie aparte. Prima biserică datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pe locul ei, domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) a construit o biserică mai mare din cărămidă placată cu piatră.
9. Muzeul Evoluției
Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic este o altă piesă de rezistență a fostei Cetăți de Scaun a Țării Românești. Este primul muzeu de acest fel din România și din Europa Centrală și de Sud-Est, fiind axat pe descoperirile cele mai importante făcute în Paleoliticul superior și mijlociu din România.
În muzeu se regăsesc artefacte care fac parte, în mod cert, din patrimoniul arheologic universal, precum: cele mai vechi mărturii din lume privind simbolismul omului de Neanderthal, reprezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului şi o geodă vopsită cu ocru de peste 50.000 de ani, descoperite în peștera Cioarei-Boroșteni (județul Gorj); unicul colier din cochilii de melci de mici dimensiuni din Europa, de circa 29.000 de ani; cel mai vechi instrument de suflat din România, un fluier gravetian, de peste 20.000 de ani; multe pandantive din dinţi de animale și pandantive din piatră gravate, unele chiar mai vechi de 25.000 de ani etc., toate acestea descoperite în siturile Piatra Neamț-Poiana Cireșului (jud. Neamț) și peștera Cioarei-Boroșteni.
De altfel, în muzeu se concentrează peste trei sferturi din toate obiectele de podoabă și de artă descoperite în România, mai vechi de 10.000 de ani.
În muzeu este reconstituită una dintre cele mai mari peșteri dintr-un muzeu din România, și singura în care se regăsesc oameni de Neanderthal realizați prin respectarea tuturor exigențelor privind morfologia acestora, surprinși în cele mai caracteristice preocupări, cum ar fi cioplirea uneltelor sau prepararea coloranților, un Homo Sapiens din Paleoliticul superior, într-o firească ipostază de vânătoare, alături de un cort specific gravetianului.
10. Locul în care s-a sfârșit comunismul românesc
Având denumirea muzeografică de „Expoziția - Metamorfozele Unui Loc Al Memoriei“, acesta nu este altceva decât locul unde cuplul Ceaușescu și-a trăit ultimele ore înainte de execuția din decembrie 1989. Cazarma Școlii de Ofițeri de Cavalerie de la Târgoviște (devenită ulterior Școala de Ofițeri de Cavalerie „Ferdinand I“) cuprindea o serie de clădiri și terenuri de exercițiu adecvate misiunii pe care și-a propus-o.
Când lucrurile s-au complicat în decembrie 1989, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost aduși la Târgoviște cu un TAB militar și judecați în acea clădire. Ulterior, în spatele cazărmii, acolo unde acum funcționează Inspectoratul de Jandarmi Dâmbovița, au fost executați.
Se încarcă comentariile...
