Medicii de familie din Olt au de administrat peste 1.000 de doze copiilor nevaccinaţi la timp FOTO: Alina Mitran

În plină epidemie de rujeolă, în  misiunea de a creşte urgent rata de vaccinare, medicii de familie au fost convocaţi la o şedinţă cu şefii din Sănătate, stabilindu-se măsuri pentru a se administra dozele restante de vaccin antirujeolic copiilor „săriţi“ în campaniile de vaccinare.

Deşi rata de vaccinare în judeţul Olt, atunci când se vorbeşte de rujeolă, este peste cifrele înregistrate în alte judeţe, dar având în vedere cele  114 cazuri de rujeolă înregistrate de la declanşarea epidemiei, precum şi cele aproximativ 1.000 cazuri de copii nevaccinaţi, cei 243 medici de familie în contract cu CJAS Olt au fost convocaţi la o şedinţă de lucru, pentru a se stabili modalitatea în care se va face recuperarea restanţierilor.

Oltul nu este pe harta judeţelor cu decese din cauza rujeolei, formele de boală înregistrate fiind de gravitate medie, însă se înregistrează, ca în toată ţara, refuzuri la vaccinare şi cazuri de nevaccinare din alte motive. Dacă la prima doză rata de vaccinare este de 96,2% în rural şi 88,03% în rural, la a treia doză de vaccin se mai prezintă doar 93,6% dintre copii în rural şi doar 73% în mediul urban (date din ianuarie 2017). Motivele pentru care se întâmplă acest lucru au determinat îndelungi discuţii astăzi, la întâlnirea medicilor de familie cu şefii Direcţiei de Sănătate Publică şi cei ai Casei Judeţene de Asigurări.

Deşi un motiv de nevaccinare poate fi şi lipsa vaccinului în anumite perioade, nu este principalul, a concluzionat medicul-şef al DSP, dr. Marinela Madan, la fel cum refuzul vaccinării nu trebuie, pur şi simplu, luat ca atare, fără ca medicii să mai facă ceva. La pacienţii despre care se cunosc motivele nevaccinării se adaugă pacienţii care nu sunt pe lista niciunui medic de familie şi de care va trebui să se ţină, în sfârşit, cont, să fie căutaţi şi vaccinaţi.

„E regretabil să fim etichetaţi (...) ca ţară la risc de rujeolă“, le-a spus dr. Madan colegilor medici, reamintindu-le că „suntem aceeaşi profesionişti de acum 20 de ani“ care în anii ’96, ’97, ’98 au vaccinat 40.000 copii într-un timp relativ scurt, iar în cazul epidemiilor din 2005 şi 2011 au reuşit de asemenea să stăpânească boala. În plus, instituţii de tot felul stau cu ochii fix pe medicii vaccinatori, „şi ghiciţi cine va fi de vină dacă se întâmplă ceva“, le-a mai spus medicul şef al DSP medicilor de familie.

Asistenţii comunitari, „slugă la doi stăpâni“, cooptaţi în acţiune

Pentru că recuperarea restanţierilor la vaccinul antirujeolic trebuie să se realizeze relativ repede în tot judeţul, asistenţii comunitari, acei asistenţi medicali plătiţi de Ministerul Sănătăţii, dar care au locul de muncă la primărie, vor fi nevoiţi  să dea, la rândul lor, o mână de ajutor. Conştienţi de faptul că asistenţii comunitari (peste 90 la nivelul judeţului Olt) sunt obligaţi să presteze fel de fel de munci după cum dispun primarii,  medicilor li s-a sugerat să le ceară edililor, „cu diplomaţie“, ajutorul. „Nu poţi să te duci peste om în curte, pentru că încalci şi drepturile pacienţilor, şi proprietatea şi nu mai ştiu ce alte legi“, a spus dr. Madan, asistenţii comunitari fiind văzuţi drept soluţia salvatoare pentru a fi identificaţi mai ales pacienţii neluaţi în evidenţa medicilor. „Apelaţi la asistenţii comunitari, să facem acest experiment începând de mâine. Nu cer apă, nu cer cafea... Poate aşteaptă să-i solicitaţi“, a spus Madan.

Mai greu pare demersul de a-i convinge pe părinţi să vină cu cei mici pentru administrarea vaccinului în mediul urban, „unde ne mulţumim să spunem că nu-i ştim domiciliul, că l-am anunţat şi nu vine...“, a constatat medicul-şef, de aici şi rata mai mică de vaccinare (deşi tot la oraş, arată analiza medicilor, sunt şi cele mai multe refuzuri reale, ale părinţilor care chiar se împotrivesc vaccinării copiilor lor).

„Trebuie să ne întrebăm ce le transmite lor mama din punct de vedere imunitar“

Analizând datele privind restanţierii, dar şi datele privind cazurile de rujeolă înregistrate, au fost făcute alte constatări interesante. Din discuţii a reieşit că va fi relativ uşor să se recupereze restanţierii care încă nu au împlinit doi ani. Se ridică însă alte semne de întrebare. „Ca profesionişti, trebuie să ne întrebăm ce le transmite lor mama din punct de vedere imunitar“, a spus dr. Madan, constatând că atăzi copiii sunt din ce în ce mai puţin rezistenţi la boli, iar asta şi pentru că alăptarea la sân aproape a devenit excepţia, nu regula, aşa cum ar fi normal. „Eu înţeleg şi faptul că mama vine cu recomandare din partea specialistului, pentru lapte praf, dar şi noi suntem medici şi ştim care ne este menirea“, a mai spus Madan.

Pe de altă parte, din analiza datelor mai rezultă că pacienţii de etnie romă, pe seama cărora în această perioadă s-a pus răspândirea bolii, motivat de faptul că în aceste comunităţi rata de vaccinare este mult mai mică, nu reprezintă, procentual, grosul. Din 114 cazuri de îmbolnăviri, doar 33 de pacienţi aparţin etniei rome, a fost constatarea. În schimb, când vine vorba de vaccinare lucrurile stau altfel. Din cele 114 cazuri s-au înregistrat doar nouă cazuri de pacienţi cu antecedente vaccinale, care, şi acestea, sunt cu semne de întrebare.

Concluzia a fost că „vaccin este şi ne ajunge până la sfârşitul anului, cu condiţia că noi vom recupera aceşti restanţieri“. Pentru a se atinge această ţintă va fi nevoie ca medicii de familie să se implice, să ceară, dacă este cazul, ajutorul autorităţilor locale, să vaccineze şi pacienţii colegilor aflaţi în concediu etc.

CITIŢI ŞI: Cât de periculoasă este rujeola care a produs zeci de decese în România. „Avem săptămânal mămici care ne şochează“