Ce cuprinde ghidul ISU care va ajunge şi în ultimul cătun din România. „Când simţiţi că părul vi se ridică, este un indiciu că există pericolul unui fulger“
0
Un ghid de 38 pagini realizat de Inspectoratul General pentru situaţii de Urgenţă, care oferă sfaturi pentru populaţie în caz de calamităţi şi situaţii deosebite, a ajuns în toate primăriile din judeţ, primarii având obligativitatea de a-l multiplica şi a-l transmite către cetăţeni.
Ghidul cuprinde 16 capitole, oferind informaţii şi sfaturi de urmat în următoarele situaţii de risc: incendii, furtuni, inundaţii, cutremur, alunecări de teren, temperaturi foarte scăzute, caniculă, accidente tehnologice, accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, accidente nucleare şi radiaţii radiologice, muniţie neexplodată, epidemii şi epizootii. În acelaşi ghid se prezintă şi ce ar trebui să avem în rucsacul de urgenţă, dar şi cum să alertăm autorităţile prin sistemul unic 112.
Unele dintre sfaturile prezentate sunt foarte cunoscute cetăţenilor, însă ghidul cuprinde şi aspecte despre care nu s-a comunicat foarte mult până acum. Purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Olt, Monica Ţone, a declarat că ghidul a fost transmis tuturor primăriilor din judeţ, edilii având obligaţia să-l multiplice şi să-l transmită cetăţenilor. Acesta este, însă, disponibil şi pe site-ul oficial al Prefecturii Olt, la secţiunea Situaţii de urgenţă.
„ATENŢIE ! Un incendiu de grăsimi NU se stinge cu apă“
Deşi, în linii mari, toţi ne simţim pregătiţi să facem faţă unor situaţii relativ des întâlnite, parcurgerea ghidului s-ar putea să ne schimbe părerea. Iată ce se menţionează, printre altele, în cuprinsul ghidului cu privire la atitudinea de urmat în cazul unui incendiu, de pildă:
- „ATENŢIE ! Un incendiu de grăsimi NU se stinge cu apă; recipientul în care s-a produs incendiul se acoperă cu un capac sau cu o cârpă umedă.
- Nu îi încuiaţi pe copii în casă. Lăsaţi-le cheia. Un număr ridicat de decese în rândul copiilor au loc anual din cauză că părinţii îi lasă singuri în casă fără nicio posibilitate de a putea ieşi din locuinţă în caz de incendiu.
- Verificaţi uşile închise dacă sunt fierbinţi, înainte de a le deschide. Dacă trebuie să treceţi prin spaţii în care uşile sunt închise, verificaţi cu dosul mâinii partea de sus a uşii, clanţa şi spaţiul dintre uşă şi cadrul uşii. Nu folosiţi niciodată palma sau degetele pentru a face această verificare.
- Dacă uşa e fierbinte - Nu o deschideţi! Dacă locuiţi la parter încercaţi să ieşiţi pe fereastră. Dacă nu puteţi ieşi din casă: -etanşaţi spaţiile din jurul uşii, inclusiv gaura cheii, împotriva pătrunderii fumului de incendiu. -deschideţi fereastra încăperii în care vă aflaţi şi strigaţi după ajutor. -rămaneţi în cadrul ferestrei până la sosirea pompierilor
- ATENŢIE ! Dacă vi s-au aprins hainele, vă acoperiţi faţa cu mâinile, vă aşezaţi la pământ şi vă rostogoliţi stânga-dreapta până ce se stinge focul. Nu alergaţi! Astfel, înteţiţi focul“.
O serie de reguli le întâlnim şi la capitolul despre furtuni. Spre exemplu, aflăm că există o regulă de salvare 30/30 care spune aşa: „adăpostiţi-vă în interiorul unei clădiri dacă, după ce aţi văzut un fulger nu reuşiţi să număraţi până la 30 înainte de a auzi un tunet. Rămâneţi în interiorul clădirii încă 30 minute după ce aţi auzit ultimul tunet“.
Tot în timpul unei furtuni:
- „Atunci când simţiţi că părul vi se ridică, este un indiciu că există pericolul unui fulger. Asezaţi-vă ghemuit la pământ. Puneţi-vă mâinile pe urechi şi cap, iar capul între genunchi.
- Faceţi-vă o ţintă cât mai mic posibilă si reduceţi contactul cu pământul. Nu vă întindeţi pe pământ. Evitaţi: obiectele înalte, precum un copac înalt izolat în arie deschisă, câmpuri, plaje sau o ambarcaţiune pe apă, orice obiecte metalice precum utilaje agricole, echipamente de fermă, motociclete, biciclete, etc. Dacă vă aflaţi în pădure, căutaţi adăpost într-o zonă cu copaci mai puţin înalţi. Dacă sunteţi într-o zonă deschisă, mergeţi spre o zonă joasă precum o vale. Dacă sunteţi pe un lac, ajungeţi la mal de urgenţă şi adăpostiţi-vă imediat.“
În cazul producerii inundaţiei suntem sfătuiţi, printre altele, să decuplăm întrerupătorul general de energie electrică şi să deconectăm aparatele electrice. De asemenea:
- „Nu atingeţi echipamentele electrice dacă sunteţi ud ori staţi în apă. Întrerupeţi instalaţiile de alimentare cu apă şi gaze.
- Nu vă deplasaţi prin curenţi de apă: puteţi să vă pierdeţi echilibrul deplasându-vă prin curenţii de apă de circa 15 cm înălţime.
- Nu vă deplasaţi cu autoturismul în zona inundată: în caz de inundaţie, la înălţimea de circa 20 cm apă, apa poate pătrunde în vehicul şi poate cauza pierderea controlului. La înălţimea de circa 40 cm apă, vehiculul pluteşte. La înălţimea de 60 cm, majoritatea vehiculelor sunt luate de apă.
În cazul unui cutremur suntem învăţaţi unde şi cum să ne adăpostim în funcţie de locul în care ne aflăm, cum să coborâm din imobil, cum să părăsim liftul, dar şi să afişăm la fereastra locuinţei, dacă este posibil, în cazul în care nu putem ieşi în siguranţă, un afiş pe care să scriem cu litere foarte mari: A J U T O R !
În cazul unei alunecări de teren, atunci când nu puteţi părăsi zona ar fi, poate, util să ştiţi că ar trebui să vă ghemuiţi ca o minge, protejându-vă capul.
Ghidul continua cu atitudinea în caz de temperaturi foarte scăzute, conţinând recomandări pentru noi, dar şi pentru a oferi ajutor altor persoane aflate în pericol. Suntem atenţionaţi care sunt simptomele hipotermiei, care este conduita până al sosirea echipajelor de prim ajutor etc.
Ce trebuie să conţină rucsacul de urgenţă
Documentul de informare elaborat de IGSU expune pe larg şi ce ar trebui să avem în rucsacul pe care să-l luăm cu noi în cazul în care suntem obligaţi să părăsim locuinţa. Iată lista întocmită de salvatori, foarte lungă, de altfel şi foarte greu de închipuit că toate cele menţionate ar avea loc:
1. APĂ. Cel puţin 4 l de apă/persoană/zi. Dacă aveţi animale de companie nu uitaţi să prevedeţi apă şi pentru ele (cca. 30 ml. de apă/kg. animal/zi). Depozitaţi apa într-un loc rece şi întunecos. Înlocuiţi apa o dată la 6 luni. ATENŢIE ! Apa este esenţială supravieţuirii. In caz de maximă urgenţă, se poate obţine apă potabilă prin fierbere timp de 10 minute.
2. ALIMENTE compacte şi uşoare care nu necesită răcire, fierbere ori coacere. Iată câteva exemple de alimente pe care puteţi să le pregătiţi: • mâncare în cutii de conserve (nu uitaţi deschizătorul). • alimente deshidratate. • batoane energizante. • biscuiţi de secară. • dulceaţă. • sucuri, cafea, ceai. • după caz, alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluşi, lapte etc. • dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora. Dacă trebuie să încălziţi anumite alimente prevedeţi un aragaz de campanie şi combustibil.
3. ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE pentru fiecare persoană, în funcţie de anotimp. De asemenea, nu uitaţi lenjeria de corp.
4. UN SAC DE DORMIT sau două pături călduroase pentru fiecare persoană.
5. O TRUSĂ DE PRIM AJUTOR care să conţină: medicamentele personale (ATENŢIE ! Nu uitaţi să scrieţi pe un bilet numele doctorului de familie) şi reţete. • analgezice, antiseptice. • la nevoie, articole sau accesorii necesare pentru aparatul auditiv, scaunul rulant etc.
6. APARATE UTILE • aparat radio AM/FM cu baterii de schimb (Nu uitaţi să înlocuiţi bateriile anual). • lanternă/persoană şi baterii de schimb. • un fluier (semnalul convenţional în caz de urgenţă este de fluierături scurte). • un telefon mobil şi o cartelă telefonică.
7. ARTICOLE DE IGIENĂ • hârtie igienică, hârtie umedă de mâini, batiste de hârtie. • articole personale: săpun, şampon, deodorant, pastă de dinţi, periuţă de dinţi, pieptene, etc. • saci de bucătărie.
8. ARTICOLE SPECIALE PENTRU COPII • jocuri, în funcţie de vârsta membrilor familiei. • cărţi de colorat, creioane, jucării pentru copii.
9. ACTE PERSONALE • carte de identitate, carnete de asigurări medicale. • bani. • cecuri. • numere de telefon importante.
Conţinutul integral al ghidului este disponibil AICI.
Se încarcă comentariile...
