Efectul Gloria pe Cozia: „Bucuria, la fel de intensă ca la Aurora Boreală”. Explicaţia cercetătorilor FOTO
0Un fotograf amator a postat pe pagina sa de Facebook imagini cu un fenomen optic extrem de rar, surprins pe Vârful Cozia din Vâlcea.
La finele săptămânii trecute, doi fotografi au imortalizat fenomenul Gloria, Spectrul Broken sau Spectrul Montan cum mai este el cunoscut, pe Vârful Cozia, în Parcul Naţional Cozia din judeţul Vâlcea.
Unul dintre protagonişti a postat apoi imaginile pe reţelele de socializare. „Fenomenul Gloria, întâlnit pentru prima oară... mi-a creat atâtea emoţii, încât toata ziua am fost sub această stare de bucurie... Faptul că au durat condiţiile atmosferice, ceaţa în faţă, soare în spate, munte, linia orizontului..., mi-am permis să încerc mai multe compoziţii fotografice, în care să includ fenomenul Gloria/ Vârful Cozia”, a menţionat Elena Simion, pe pagina sa de Facebook.
Am luat legătura cu aceasta şi am aflat în premieră povestea uluitoare din spatele spectaculoaselor fotografii.
De asemenea, am găsit şi explicaţiile cercetărilor despre cum se produce acest fenomen, dezvăluite de fizicianul Cristian Presură printr-un fenomenul a fost surprins, în urmă cu o lună de un ranger al Administraţiei Parcului Natural Bucegi, iar imaginile au fost postate pe pagina de Facebook a Romsilva.
Efectul Gloria explicat de fizicianul Cristian Presură - fragment din tutorialul de pe You Tube (Sursa Cristian Presură):
„Haloul era la 10-15 metri depărtare”
În declaraţia pe care a acordat-o în premieră reporterului „Adevărul”, am aflat că Elena Simion practică de mai bine de trei ani fotografia, la nivel de hobby. În schimb „vânează” trăiri, peste tot pe unde se duce.
La finele săptămânii trecute, a urcat pe Cozia, în parcul naţional cu acelaşi nume, împreună cu încă doi amici, fotografi, aşa cum face cel puţin o dată pe lună. Deşi auzise şi văzuse fotografiile altora legate de Efectul Gloria, imaginile proiectate au luat-o pur şi simplu prin surprindere: „Este vorba despre trăirile pe care le ai când întâlneşti un asemenea fenomen, mai ales pentru prima dată. M-a luat prin surprindere. N-am ştiut iniţial ce să cred. Sincer, încercam să fotografiez cu totul altceva. Întâmplător mi-am întors capul şi am văzut haloul. Am rămas uimită. Era extrem de aproape, la 10-15 metri depărtare”.
Experienţa trăită de vâlceancă a fost cu atât mai preţioasă cu cât în general acest fenomen este surprins de la distanţe mai mari.
Fenomenul Gloria surprins pe Vârful Cozia în judeţul Vâlcea în decembrie 2020 Foto Elena Simion
„A fost foarte haios, eu mă mişcam şi se mişca şi haloul cu umbra mea”
„La început, am fost şocată, nu ştiam foarte multe despre condiţiile de formare a acestui fenomen. Motiv pentru care, comic, dar am încercat să mă dau la o parte, ca să nu mi se mai vadă umbra, să pot să fotografiez. Numai că, spre surprinderea mea, eu mă mişcam, se mişca şi umbra cu haloul. Chiar la un moment dat, m-am aplecat, în speranţa că voi reuşi să fac o fotografie. A fost extrem de haios. Apoi am realizat ce se întâmplă şi am început să fac fotografii.”
Era atât de prinsă în mrejele fenomenului şi ale fotografiatului, încât nici nu a auzit când unul dintre amici s-a apropiat de ea. A conştientizat prezenţa acestuia, doar când fotograful a exclamat încântat: „Efectul Gloria! Ai văzut, Elena?”.
„A fost wow. Eram şocată de bucurie”
Amândoi fotografii au început astfel să imortalizeze fenomenul în cât mai multe ipostaze, fiind ştiut faptul că el se creează separat, pentru fiecare observator în parte.
„Eram ca un copil care descoperă fascinat o nouă jucărie. Fiecare, ne jucam practic cu fenomenul nostru. Am surprins amândoi, dar fiecare efectul lui. El nu a făcut imaginile publice, din câte ştiu eu. Mi-a spus că a mai întâlnit fenomenul şi cred că nu a trăit emoţia la aceeaşi intensitate cu mine”, ne-a mai povestit Elena.
Legat de sentimente şi trăiri, fotografa din Râmnicu Vâlcea mai spune că: „Nu a fost teamă. A fost un ”Wow”! Eram şocată de bucurie!”.
Fenomenul Gloria surprins pe Vârful Cozia în judeţul Vâlcea în decembrie 2020 Foto Elena Simion
„Imaginea se mişca... eram păpuşar şi marionetă în acelaşi timp”
Sentimentul a fost cu atât mai puternic cu cât a avut şi grad de comparaţie cu un sentiment similar: „Apoi, am comparat cu emoţia trăită când am văzut Aurora Boreală. Trăirile în ambele cazuri au fost la fel de intense! Am trăit aceeaşi bucurie, doar că Aurora Boreală am văzut-o noaptea şi nu a fost de atât de lungă durată, în timp ce Efectul Gloria a fost pe 11:30 şi l-am trăit întreaga zi, apoi. Bucuria a fost la aceeaşi intensitate. Dacă la Aurora Boreală imaginea se împrăştia ca un fum de ţigară pe tot cerul, în schimb la Efectul Gloria imaginea se mişca odată cu mine, eram păpuşar şi marionetă în acelaşi timp”.
„Am avut noroc”
Fenomenul a fost surprins pe partea nordică a versantului Cozia, în weekend-ul 18 - 20 decembrie. „Nu era nici o urmă pe zăpadă, unde m-am îndreptat ca să fac fotografii. Era în schimb foarte multă ceaţă. Am stat chiar mult timp, pentru că ceaţa nu se ridica. A durat ceva până am ajuns în zonă. Sus, nici poteca nu se mai zărea, din cauza zăpezii. Plafonul de ceaţă era între două stânci. La o zi după mine, cred, a mai fost cineva care a încercat să surprindă fenomenul, dar nu a reuşit. Eu am avut noroc!”, crede Elena Simion.
Fotografa ne-a mai dezvăluit că practică acest hobby de mai bine de trei ani şi jumătate, dar spune că mai are mult până să ajungă la nivelul dorit. Este îndrăgostită de Cozia, de unde deseori postează tot felul de imagini, pentru că este un loc cu totul special pentru ea.
Fenomenul Gloria surprins pe Vârful Cozia în judeţul Vâlcea în decembrie 2020 Foto Elena Simion
„Cozia este surprinzătoare, are o lumină specială”
„Sunt fotograf, am făcut şcoală, dar sunt amator. Merg cel puţin o dată pe lună pe Cozia, uneori chiar şi singură. Mă duc cu maşina până sus. De obicei, la ora la care ajung eu acolo, lumea doarme. Doar câinii de la cabană mă întâmpină. De ce Cozia? Pentru că întotdeauna este surprinzătoare. Are o lumină specială. Îţi oferă tot timpul altceva, întotdeauna poţi să compui, să creezi, să faci o compoziţie frumoasă şi să poţi să surprinzi o lumină specială, care contează în fotografie. Pe mine m-a provocat foarte mult, pentru că la începuturile mele în fotografie am avut o dimineaţă, tot de decembrie, în care atmosfera era albastră, de o culoare nemaiîntâlnită nicăieri. Poate într-un fel sunt în căutare de atmosferă, de trăiri mai bine zis. Pentru că sunt nişte trăiri speciale. Vreau să retrăiesc la infinit aceeaşi bucurie, la fel precum alţii caută adrenalina”, ne-a mai mărturisit Elena Simion.
Fenomenul Gloria surprins pe Vârful Cozia în judeţul Vâlcea în decembrie 2020 Foto Elena Simion
EXPLICAŢIILE CERCETĂTORILOR DEZVĂLUITE DE CRISTIAN PRESURĂ
În tutorialul de pe You Tube, născut în urma unei intervenţii TV la Digi 24, după episodul Gloria, din Bucegi, fizicianul român stabilit în Olanda explică pe înţelesul tuturor, cum se produce fenomenul cu ajutorul difracţiei. „Trebuie să fim la o înălţime mare, să avem soarele în spate ca umbra să cadă pe nori”, dar recunoaşte şi că: „La ora actuală, efectul nu este explicat”.
Există însă un articol de ştiinţă în „Scientific American” din 2012 care oferă trei explicaţii, dar, aşa cum recunoaşte şi semnatarul articolului, nici una dintre acestea nu este complet corectă, însă „fiecare dintre ele contribuie”.
Toate cele trei experimente pe calculator arată cum o rază de lumină intră sau se apropie de o picătură de apă, se refractă, se reflectă şi apoi iar se refractă, potrivit explicaţiilor cercetătorului Cristian Presură. Practic, culorile care se descompun din lumina albă se împrăştie în unghiuri diferite şi de aici nimbul colorat.
„De fapt, cercetătorii au reuşit să modeleze interacţiunea luminii. Au pus picătura de ceaţă pe un calculator, au modelat lumina şi au văzut că aceasta se întoarce la 180 de grade cu unghiuri puţin diferite pentru fiecare culoare în parte. Deci au reuşit să obţină rezultatul corect. Numai că ceea ce se întâmplă în interiorul picăturii, nu poate fi explicat printr-un singur efect fizic. Sunt mai multe efecte care contribuie la acest rezultat. Deci, cu alte cuvinte, ştim că aşa se întâmplă, pentru că reuşit să modelăm pe calculator, însă nu reuşim să explicăm printr-un singur efect fizic”, precizează fizicianul de ce nu există nici o explicaţie completă.
„Fenomenul poate fi întâlnit în toţi munţii din România”
În intervenţia TV Cristian Presură a menţionat că Efectul Gloria este similar cu ce vedem când privim curcubeul şi observăm câteodată şi în jurul lunii, când aceasta are un halou în jurul său. Fizicianul a precizat şi că fenomenul nu este specific Munţilor Bucegi, ci poate fi întâlnit şi în alte părţi, ale ţării sau globului, dacă se îndeplinesc anumite condiţii atmosferice. În plus, nu se limitează la forme umane, fiind observat şi sub forma unor siluete de avioane, de baloane sau chiar de animale.
În urmă cu 300 de ani, a mai amintit fizicianul, fenomenul a fost observat de mai mulţi exploratori pe un munte din Ecuador. „Poate fi întâlnit în toţi munţii din România. Nu trebuie neapărat să ne urcăm pe un anumit munte... Apare atunci când sunt condiţii favorabile... Se întâmplă adeseori când suntem în avion. Atunci se numeşte efectul de Glory al Pilotului, pentru că soarele lasă umbra avionului pe nori. Şi în jurul umbrei respective apare din nou acest nimb colorat”.
Fiind vorba despre un fenomen destul de rar, el poate fi întâlnit în general la altitudini mari. Care este motivul pentru care se formează în zonele înalte, explică tot Cristian Presură: „Pentru că noi trebuie să avem umbra noastră proiectată pe nori. Dar, dacă mergem, spre exemplu, pe dealurile din jurul Vâlcii, care sunt puţin înalte, norii nu sunt acolo jos, ceaţa se formează foarte, foarte rar, şi atunci este mai greu de observat”.
Gloria şi poveştile cu demoni sau îngeri
În urmă cu o lună, fenomenul a fost imortalizat în Munţii Bucegi, dar a mai fost întâlnit şi în Munţii Apuseni şi Parâng.
Imaginea memorabilă poate apărea învăluită fie într-un halou auriu, fie în culorile curcubeului, şi, aşa cum menţiona şi Elena Simion, fotografa din Râmnicu Vâlcea care a imortalizat fenomenul pe Vârful Cozia, acesta imită toate mişcările observatorului, ca şi cum spectrul s-ar mişca din proprie voinţă. Dimensiunile umbrei sunt proporţionale cu distanţa dintre obiect şi ceaţă sau nor.
Numele de Brocken provine de la cel mai înalt masiv muntos din nordul Germaniei, din Munţii Harz, unde a fost documentat fenomenul pentru prima dată, în urmă cu aproximativ trei secole, de către naturalistul Johann Silberschlag.
Există tot felul de mituri şi speculaţii în jurul acestei iluzii optice. În Germania, spre exemplu, circulă legende potrivit cărora în fiecare noapte de 30 aprilie, denumită şi Noaptea Valpurgiei, îşi fac apariţia demoni şi vrăjitoare pe Masivul Brocken, cunoscut drept locul de Sabat al vrăjitoarelor. În alte părţi există poveşti cu îngeri sau sfinţi.
Se încarcă comentariile...
