CSM a dat verdictul în războiul dintre judecătorii orădeni şi DNA. Magistraţii nu beneficiază de imunitate
0
Cei 48 de judecători orădeni care au solicitat CSM să atitudine faţă de practicile DNA au primit un răspuns. Astfel, hotărârea CSM spune clar că judecătorii nu pot avea imunitate faţă de procesul penal, dacă aceştia, în exerciţiul funcţiunii, comit infracţiuni, dar şi că magistraţii pot fi audiaţi, independenţa şi integritatea neputând fi invocate drept justificări.
Magistraţii au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să clarifice dacă un judecător poate sau nu să dea detalii din dosar, despre probele după care a judecat sau modul în care a deliberat şi pronunţat o soluţie. Demersul a avut loc după ce judecătorii Ovidiu Galea, Raluca Beatrix Cuc, Daniela Denisa Vidican şi Florica Roman au fost puşi sub urmărire penală.
La sfârşitul lunii martie, procurorii DNA Oradea au anunţat începerea urmăririi penale împotriva Floricăi Roman pentru trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, împotriva lui Ovidiu Galea, pentru abuz în serviciu cu obţinerea unui folos necuvenit pentru altul şi fals intelectual, faţă de Raluca Beatrix Cuc, pentru abuz în serviciu cu obţinerea unui folos necuvenit pentru altul şi favorizarea făptuitorului, iar faţă de Denisa Vidican, pentru abuz în serviciu şi obţinerea unui folos necuvenit pentru altul şi favorizarea făptuitorului.
Judecătorii de la Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor au reacţionat imediar şi au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să ia atitudine faţă de practicile DNA, de a cerceta magistraţi pentru soluţiile adoptate, şi să clarifice dacă un procuror poate să ancheteze modul în care a fost soluţionat un dosar şi dacă un judecător este obligat să dea detalii dintr-un dosar care i-a fost repartizat, despre probele după care a judecat, despre modul în care a deliberat sau despre cum a gândit când a pronunţat o soluţie.
Judecătorii atrăgeau atenţia că în rândul lor există îngrijorarea că procurorii pot afecta independenţa acestora. Concret, au făcut referire la comunicatul de presă prin care DNA Oradea au făcut publice faptele de corupţie de care sunt acuzaţi magistraţii, apreciind că afirmaţiile cuprinse în comunicat au afectat imaginea şi independenţa justiţiei. CSM a avut însă altă părere.
În şedinţa CSM-ului de la sfârşitul săptămânii trecute, „Plenul a apreciat că afirmaţiile cuprinse în comunicatul de presă emis de Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 31.03.2014 nu sunt de natură să afecteze imaginea şi independenţa justiţiei, fiind vorba despre o informare a opiniei publice despre proceduri penale aflate în derulare, ce reprezintă probleme de interes public din activitatea instanţelor şi a parchetelor”.
Consiliul a decis că magistraţii nu se pot ascunde în spatele imunităţii.
“Judecătorii care, în exerciţiul funcţiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infracţiuni în orice circumstanţe (de exemplu, acceptă mită) nu pot beneficia de imunitate faţă de procesul penal ordinar”, se arată în hotărârea CSM.
Totodată, au fost făcute precizări şi în privinţa secretului deliberării.
“Obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării în legătură cu fapta cu privire la care este cercetat penal încetează în momentul în care, în condiţiile art.307 din Codul penal, i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspendat, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art.83 din acelaşi cod, încheindu-se despre toate acestea un proces-verbal”se mai arată în decizia CSM.
Plenul a decis că judecătorul poate fi audiat ca martor într-un proces al cărui obiect este săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu procesul deliberării.
Pe de altă parte, însă, CSM a statuat şi că judecătorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizează orice interferenţă exterioară procesului cognitiv al deliberării, care poate avea caracter ilicit, dar nu şi cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberării.
Magistraţii pot fi întrebaţi dacă s-a intervenit în vreun fel pentru o anume soluţie dar nu pot fi chestionaţi cu privire la modul în care au apreciat ei soluţia respectivă.
“Principiile independenţei, imparţialităţii şi integrităţii judecătorului consacră în primul rând obligaţii, astfel că nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite care este ea însăşi o ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei şi a procesului echitabil, cum este cazul corupţiei”, a concluzionat CSM.
Mai puteti citi:
Se încarcă comentariile...
