Video VIDEO Sinagoga din Deva a fost refăcută din temelii. Povestea celui mai important loc al comunităţii evreilor
0
Evreii au sărbătorit reinaugurarea sinagogii din Deva, veche de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Casa de rugăciune şi adunare a membrilor comunităţii evreieşti a fost restaurată în ultimii ani.
Duminică, după doi ani de la începerea lucrărilor de restaurare, sinagoga din municipiul Deva a fost reinaugurată. În ultimele decenii, clădirea casei de rugăciuni şi adunare a evreilor a stat mai mult închisă, iar semnele degradării erau din ce în ce mai vizibile.
Sinagoga a fost consolidată şi zugrăvită în galben, iar interiorul a fost reabilitat. Imnul României şi cel al Israelului au răsunat în deschiderea evenimentului, iar Tora, păstrată vreme îndelungată în sinagogă, a fost adusă în faţa publicului, venit din toată ţara şi din Israel.
„Ne aflăm în sinagoga din Deva, restaurată, pentru a o reinaugura după 60 de ani de abandon şi degradare. Evreii din Deva, în întreaga lor existenţă s-au alăturat eforturilor comunităţii pentru propăşirea oraşului, regiunii şi ţării, manifestânduse ca şi cetăţeni loiali, oneşti şi harnici, contribuind astfel, fiecare, pe măsura puterii sale la dezvoltarea economică şi culturală a României. Restaurarea sinagogii din Deva este dovada respectului reciproc între minoritate şi majoritate. S-a refăcut astfel casa de adunare a obştii din Deva, din păcate tot mai restrânsă numeric”, a declarat Liviu Lăcătuşu, preşedinte al comunităţii evreilor din Deva.
Restaurarea sinagogii a fost realizată, în principal, din fonduri alocate de statul român.
Casa de rugăciune, de adunare şi de învăţătură a membrilor comunităţii evreieşti a fost ridicată în jurul anului 1897, potrivit inscripţiei păstrate pe una din treptele sale, iar la începutul anilor 1900 a fost reclădită în forma în care înfăţişează în prezent. Este declarată monument istoric, iar ultimul rabin care a slujit aici şi a avut în grijă sinagoga a fost Alexandru Max, decedat în 2009, la vârsta de 80 de ani. Sinagoga păstrează manuscrisele Torei, din care liderul comunităţii evreieşti ţinea predicile.
Declinul comunităţii evreieşti în judeţ
Evreii din ţinutul Hunedoarei au o istorie îndelungată. Comunităţile cele mai mari au locuit în Deva, Haţeg, Petroşani, Hunedoara, Vulcan şi Orăştie. În urmă cu un secol, în oraşele Hunedoarei trăiau peste 5.000 de evrei. De la începutul anilor 1940, mulţi au fost nevoiţi să părăsească locurile natale, renunţând la comerţ, la prăvăliile lor sau la meseriile de doctori şi avocaţi, şi au luat calea exilului în Palestina sau a refugiului în Basarabia.
În timpul dictaturii mareşalui Ion Antonescu, marea parte a populaţiei evreiască din judeţ a fost concentrată în trei „centre de evacuare”, înfiinţate în Deva, Ilia şi Haţeg. În anii 1940, sinagoga din Deva a fost locul unde au fost aduşi peste 400 de evrei aduşi din toate părţile judeţului pentru a fi “ţinuţi sub control”. Evreii apţi de muncă au fost trimişi să lucreze în detaşamentele de muncă din zona Devei şi a Hunedoarei, pe şantiere viitoarei liniii de cale ferată Deva – Brad şi ale unor şoselele. Mulţi dintre ei au şi-au început de atunci exodul spre Basarabia şi spre Israel. În primul deceniu după încheierea războiului şi instaurarea regimului comunist în România, cea mai mare parte a populaţiei evreieşti din judeţul Hunedoara a continuat să migreze. Mulţi au plecat în Israel, a cărui independenţă a fost proclamată în 1948. Astfel, recensământul din 1956 atesta în judeţ o populaţie de circa 1.700 de oameni, iar cel din 1966 înregistra 510 evrei. Potrivit ultimului recensământ, din 2011, în judeţul Hunedoara mai locuiau 46 de evrei: 23 în Deva, câte 6 în Petroşani şi Hunedoara, câte 4 în Haţeg şi Lupeni şi 3 în Petrila. Membrii comunităţii evreieşti susţin că numărul celor rămaşi în judeţ este de aproape 200.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
