Apele în care românii superstițioși aruncă bani pentru a avea noroc. Unde a fost interzis obiceiul VIDEO
0Mai multe locuri istorice din Hunedoara au ajuns pline de monede aruncate de românii superstițioși. Obiceiul a fost reluat la fântâna cu broaște din Deva și dăinuie de vreme îndelungată la cea din Castelul Corvinilor. Maicile de la o mănăstire au interzis aruncarea banilor în apele din curtea ei.
Fântâna cu broaște din Deva (video) a fost restaurată recent, iar unii localnici și turiști s-au grăbit să își încerce norocul aruncând bani în ea. Tradiția aruncării bani în ape este veche la români, iar fântâna din Deva este unul dintre locurile care au dat naștere superstițiilor.
Arteziana aflată în Centrul istoric din Deva (video) a fost construită la sfârșitul anilor ’50 și a devenit de-a lungul timpului un loc emblematic al zonei de la poalele cetății Devei.
Este atractiv prin cele opt broscuțe metalice care o decorează și din gurile cărora țâșnește apa, însă unii localnici au considerat-o nepotrivită ca înfățișare.
Consiliul Județean Hunedoara a cheltuit aproape 400.000 de lei pe lucrările de restaurare de la fântâna cu broaște din Deva, costurile investiției fiind considerate prea mari de unii localnici. Totuși arteziana continuă să atragă atât amatorii de fotografii, cât și turiștii superstițioși.
Fântâna cu apă vie din Castelul Corvinilor
Alături de fântâna cu broaște din Deva, alte două locuri din Hunedoara sunt considerate aducătoare de noroc pentru cei care aruncă bani în apele lor.
În fântâna din curtea Castelului Corvinilor (video), s-au strâns de-a lungul timpului cantități impresionante de monede aruncate de oaspeții castelului. Obiceiul aruncării monedelor în fântână datează de mai multe decenii, iar între timp nimeni nu a mai ajuns pe fundul puțului pentru a lucra la decolmatarea acestuia.
Fântâna din curtea Castelului Corvinilor va fi decolmatată, în cadrul proiectului de restaurare a ansamblului medieval, care va începe în acest an, finanțat cu fonduri europene.
În secolul al XVII-lea, când Castelul Corvinilor din Hunedoara s-a aflat în posesia mai multor familii de principi din Transilvania, fântâna din curtea lui purta numele de „fântâna vie”, potrivit inventarului lui Janos Bajoni.
Săpată în stâncă de trei prizonieri turci, potrivit legendei, ea era atestată din vremea Huniazilor. Tradiția spune că Ioan de Hunedoara le-ar fi promis prizonierilor că dacă vor găsi apă în stânca pe care a fost zidit castelul vor fi eliberaţi. Turcii au dat de apă, la aproape 30 de metri adâncime, însă între timp, voievodul Transilvaniei a murit, iar soţia sa Elisaneta Szilagyi nu a mai respectat promisiunea acestuia şi a poruncit decapitarea prizonierilor.
Lângă fântână, pe zidul capelei se află o inscripţie în arabă, legată de legenda săpării, ale cărui cuvinte au fost traduse astfel:
„Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”. Cercetările arheologice contestă veridicitatea legendei, iar potrivit unor documente, fântâna ar fi fost, de fapt, o cisternă de apă, prelungită printr-un alt tunel care duce către râul Zlaşti, ce curge la poalele Castelului Corvinilor.
Lacul de la Mănăstirea Prislop din Hunedoara, plin de monede
Ridicată în secolul al XV-lea, Mănăstirea Prislop din Hunedoara (video) a devenit tot mai aglomerată în ultimii ani, datorită călugărului Arsenie Boca (1910 - 1989), al cărui mormânt se află în cimitirul mănăstirii. Mii de oameni în fiecare sfârșit de săptămână la mănăstirea din Țara Hațegului, în pelerinaj la mormântul lui Arsenie Boca.
Un lac amenajat la începutul secolului XX și pârâul Silvașului, care curge prin curtea mănăstirii și umple ochiul de apă din fața bisericii medievale strălucesc adesea sub razele soarelui, datorită nenumăratelor monede pe care oamenii le aruncă în ele.
„Aruncarea monedelor în apă este un gest de recunoștință pentru că am putut ajunge aici”, relata unul dintre pelerini. Alți oaspeți sosiți la Mănăstirea Prislop din Hunedoara își pun dorințe, aruncând monede sau bancnote în valea pârâului și în lac.
Reprezentanții mănăstirii s-au arătat împotriva acestor practici și au pus mai multe panouri în care îi atenționează pe turiști să nu mai arunce bani în ape.
„Nu aruncați bani pe pârâu, darurile se primesc la biserică”, a fost unul dintre mesajele destinate pelerinilor la Mănăstirea Prislop din Hunedoara.
Germisara, locul unde ofrandele au fost înlocuite cu monede
Ruinele băilor termale antice Germisara (video) se găsesc în centrul stațiunii Geoagiu din Hunedoara.
Apele termale de la Geoagiu Băi au fost cunoscute încă din vremea dacilor și romanilor, iar arheologii au descoperit aici rămăşiţele unei aşezări prospere în Antichitate, apropiate minelor de aur din Transilvania, un loc în care anticii veneau pentru a se tămădui și pentru a aduce ofrande zeităților.
Ruinele Germisarei, în jurul căruia s-a dezvoltat în secolul XX staţiunea Geoagiu Băi, au fost cerecetate și restaurate la mijlocul anilor '80. În urma săpăturilor arheologice au fost descoperite aici 11 plăcuţe votive de aur (ofrande) şi numeroase alte artefacte antice preţioase.
„Importanţa Germisarei este dată de descoperirile arheologice care au avut loc în anii ’80, atunci când au fost scoase la iveală plăcuţele votive de aur, ofrande depuse de oamenii care mulţumeau astfel zeităţilor pentru că erau vindecaţi de apele termale”, informa Daniel Iancu, cercetător la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
În muzeul din Deva sunt expuse şapte plăcuţe, iar la muzeul din Alba Iulia se află cea de-a opta. În 2014, alte trei plăcuţe votive de aur, despre care specialiştii susţin că provin din aceeaşi zonă, au fost scoase la licitaţie publică de o familie din judeţul Alba, cu preţul de pornire de 85.000 de euro.
Posesorii artefactelor susţineau însă acestea că nu provin de la Germisara. Din cele circa 100 de plăcuţe votive cunoscute până în acest moment pe vechiul teritoriu al Imperiului roman, două sunt de bronz, 91 de argint şi 11 de aur, informează arheologii.
În locul plăcuțelor, în apa de pe fundul bazinul din Germisara, turiștii aruncă adesea monede, punându-și dorințe.
Se încarcă comentariile...
