Viile dobrogene, recolte mai slabe din cauza secetei. „Viticultura, un fel de oaie neagră a agriculturii”

0
0

Dobrogea, tărâmul dogorit de soare și vânt, este locul unde cultivarea viței-de-vie ține de tradiție. Doar că, în ultimii ani, viticultorii se confruntă cu seceta pedologică, fenomen care a încercat greu agricultura practicată în zona cuprinsă între Dunăre și Marea Neagră.

Producția de struguri a scăzut FOTO: Crama Histria
Producția de struguri a scăzut FOTO: Crama Histria

Conform statisticilor, 10.735 de hectare sunt cultivate cu vie în județul Constanța, iar în Tulcea sunt cultivate aproximativ 5.000 de hectare. Acestea sunt cifrele raportate oficial, dar specialiștii APIA și cei ai Direcțiilor Agricole spun că sunt proprietari care nu-și declară culturile, așa că suprafețele cultivate cu vie sunt mai mari.

Paul Fulea este proprietarul Cramei Histria. Afacerea a început inițial prin cultivarea a peste 120 de hectare cu viță de vie pe dealurile Cogealacului, zonă cunoscută și pentru parcurile eoliene. Doar că, seceta l-a făcut pe producător să reducă suprafața cultivată și să se axeze acum pe vinificație.

„Producția a fost sub așteptări, sub pragul de rentabilitate. Este al treilea an consecutiv în zona Dobrogei sub pragul de rentabilitate. Ploile care au venit, au venit pe final (început de septembrie), cele din august nu au acoperit toată zona, iar acolo unde nu a plouat la început de august, situația este și mai critică”, spune Paul Fulea.

Pentru a fi rentabilă pentru un producător și vânzător de struguri, de pe un hectar de vie trebuie să culegi minimum opt tone de struguri. În România, achiziția strugurilor se face la kilogram (aproximativ 1,7 -1,9 lei/kg), fără a se pune accentul pe calitatea acestora.

„În 2020 a fost o producție medie la hectar de patru tone. Deci, practic, am avut o pierdere de patru tone la hectar. Atunci ni s-a promis că se vor despăgubi terenurile afectate de secetă. Au fost despăgubiți producătorii de cultură mare (grâu, rapiță și altele). Noi am făcut procesele verbale de constatare, inspecții în teren și nu s-a întâmplat nimic. Ministrul Agriculturii de atunci a votat chiar împotriva propriei promisiuni”, explică Paul Fulea.

De ce nu se poate iriga

Despre irigații nici nu poate fi vorba în zona Cogealac deoarece tot sistemul a fost distrus după 2004. Înainte, apa era adusă din lacurile Razelm și Sinoe, iar stațiile de pompare o urcau chiar și la altitudinea la care are el cultura de vie: 110 metri. Nici să foreze puțuri nu are voie deoarece pânza freatică este undeva la 90 de metri adâncime, iar legislația interzice să forezi la distanța asta.

Anul acesta, spune Paul Fulea, a prelucrat în cramă trei vinuri albe și două roze. „Sunt plăcut impresionat de Chardonnay, mi se pare, în stadiul de fermentație, că este cel mai bun Chardonnay pe care l-am făcut până acum. Vinurile roze sunt influențate puțin la culoare (mai intense) din cauza secetei și a ploilor venite la început de septembrie. Și mai e o fetească regală care se comportă interesant”.

Cultivatorii viței-de-vie au probleme și cu forța de muncă. Tradițional, în Dobrogea, la culesul viilor veneau oameni din toată țara, în special din zona Moldovei. Localnicii nu se dau în vânt după această muncă deși se poate câștiga până la 200 de lei într-o zi. Plata se face la găleata culeasă (2-2,5 lei).

„Viticultura este un fel de oaie neagră a agriculturii din România. Știu că există acel mit că atunci când este secetă iese vinul bun, dar seceta nu e bună”, conchide Paul Fulea.

Producții mai bune în zone irigate

Ion Bălan cultivă peste 40 de hectare de viță de vie în zona Hamangia-Babagad (comuna Baia, Tulcea). La el lucrurile stau diferit deoarece întreaga suprafață este irigată prin picurare.

„Producția este mai mică, dar calitatea strugurelui este mai bună. Într-un an secetos este nevoie de mai puține tratamente deoarece proliferarea bolilor este mai redusă. Sunt la final de recoltat și producția este bună, nu este maximum prognozat”, spune Bălan, proprietarul Cramei Hamangia.

Pe suprafața cultivată de el a avut producții diferite de la un soi la altul: Feteasca Regală 7,5 tone/ha, Pinot 6,5 tone/ha, Merlot 9 tone/ha, Sauvignon Blanc 9 tone/ha, iar la Muscat Ottonel 10 tone/ha. La Risling avea în general producții bune, de 8,5 tone.

Colegii mei din același areal - Histria, Babadag, Jurilovca - au producții foarte slabe din cauza secetei. Aproape de final, strugurii nu au mai acumulat zahărul necesar. Pentru irigațiile plantaților viticole nu există nici un fel de sprijin. De 7-8 ani este nevoie de irigații”, adaugă Ion Bălan.

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite