VIDEO Documentar inedit despre cel mai iubit simbol al României. Ce legătură există între Coloana Infinitului şi Stonehenge

Scriitorul clujean Horia Muntenuş a realizat un documentar inedit despre ansamblul funerar din centrul oraşului Târgu Jiu, închinat eroilor care şi-au pierdut viaţa în Primul Război Mondial. Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinită (cunoscută sub denumirea de Coloana Infinitului) sunt sculpturi simbolice despre care criticii spun că fac parte dintr-un sanctuar modern făcut după cele arhaice.

Un sondaj a arătat că ansamblul de sculpturi din inima oraşului Târgu Jiu, care a fost inclus în patrimoniul UNESCO şi care este singura operă a lui Constantin Brâncuşi în aer liber, a fost declarat cel mai iubit simbol al românilor.

„La Târgu Jiu nu e un complex al biruinţei, ci unul funerar. Brâncuşi se gândeşte la tinerii care au plecat la război fără să fii sărutat o fată", spune scriitorul clujean care a regpzat şi montat acest documentar care poartă numele complexului , „Calea Eroilor". Documentarul a fost lansta la 55 de ani de la moartea marelui artist. Proiecţii s-au mai făcut la Craiova şi Iaşi.

Nimic nu e la întâmplare

Fiecare sculptură din complex are simbolistica sa. Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului au fost plasate pe un ax ce străbate oraşul Târgu Jiu pe o distanţă de 1.759 de metri. Brâncuşi a integrat în complex şi biserica din apropiere, lăcaş cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. A plasat-o pe pe axul complexului „Calea Eroilor". Poarta Sărutului a fost amplasată în aşa fel încât o persoană aşezată la Masa Tăcerii care priveşte peste lintou, să poată vedea crucea bisericii, suprapusă peste axul Coloanei Infinte, cunoscută mai mult sub denumirea Coloana Infinitului. „Coloana e comparată, ca valoare de specialişti cu Templul de la Luxor şi cu opere din Renaştere", afirmă scriitorul Constantin Zărnescu.

Calea Eroilor din Târgu Jiu. foto: arhivă

Şi criticii de artă români susţin că Brâncuşi e mai viu ca oricând şi că, prin simbolistică şi valoare, Coloana Infinită, e realizată după modelul celor arhaice. „Coloana Infinitului este singurul sanctuar modern făcut pe aceeaşi bază ca şi cele arhaice. Şi când zic arhaice spun şi complexul Stonehenge din Marea Britanie. Coloana, aşa cum îi spunea simplu Brâncuşi, e un colier al eternităţii. Brâncuşi a fost o minune, o minune a culturii noastre", declară, în documentarul clujeanului, criticul de artă Nina Stănculescu.

Un scriitor clujean a făcut un documentar despre Coloana Infinită

Pe o muzică special compusă pentru acest documentar, care se aude în fundal şi din care nu lipseşte toaca, doina gorjeană şi fragmente din „Ciuleandra", Horia Muntenuş îşi clădeşte povestea despre marele Brâncuşi pe care l-a studiat aproape 20 de ani şi pe care l-au apreciat, mai întâi, străinii.

Filmul este dedicat brâncuşiologilor Barbu Brezianu, Ion Pogorilovschi, Dumitru Daba şi poetului Nicolae Diaconu care între 1991 şi 2000 au apărat Coloana Fără Sfârşit a lui Brâncuşi.

1935. Dimitrie Gusti şi Carol II

Povestea Coloanei începe din 1935, când Carol al II-lea formează o comisie din care făceau parte mai mulţi oameni de cultură, rugaţi să se gândească la realizarea unui monument care să fie închinat soldaţilor care şi-au pierdut viaţa pentru patrie în Primul Război Mondial. Din respectiva comisie făcea parte şi sociologul Dimitrie Gusti. Ce este interesant e că Carol al II-lea află de existenţa lui Constantin Brâncuşi nu de la intelectualii români ai vremii, ci de la Regina-mamă a Olandei. Astfel, îl trimite pe primul său ministru de atunci, liberalul Gheorghe Tătărăscu, la Paris să vorbească cu Brâncuşi, mai ales că în ţară se formase ideea că doar Brâncuşi ar putea realiza acest monument-simbol. Un argument în plus în condiţiile în care marele sculptor afirmase că îşi dorea să facă un monument în ţara sa natală.

Pentru materializarea acestui plan, Liga Femeilor Gorjene, conduse de soţia prim-ministrului, Aretia Tătărăscu, a primit de la stat 10 milioane de lei în aur pentru acoperirea tururor costurilor.

Coloana de la Târgu Jiu, a şaptea variantă

Coloana de la Târgu Jiu e a şaptea variantă realizată de sculptorul român. E singura expusă în aer liber, celelalte, realizate inclusiv din lemn de plop şi stejar, sunt păstrate la muzeul dedicat lui Brâncuşi la Paris. Calea Eroilor" a fost făcută între anii 1937-1938. Brâncuşi vine în ţară în 1936 ca să discute cu inginerii ce materiale să folosească pentru monument. S-a convenit să se folosească oţelul pentru miezul monumentului şi module din fontă peste restul. Brâncuşi credea că fonta e mai potrivită. Un an mai târziu începea construcţia.

„Brâncuşi a ales locul într-o zonă din Târgu Jiu unde se ţinea un târg de vite, unde erau şi căpiţe de fân. S-a aplecat şi a împlântat un ţăruş în pământ", se arată în film.

Sculptorul venea în 1937 cu Orient Express-ul de la Paris şi se oprise în gara din Filiaşi, unde trebuia să-l ia de la gară fiica premierului Tătărăscu. Aceasta întârziase şi a mers la şeful gării să îl întrebe dacă a văzut coborând vreo personalitate. Acesta a zis că nu, moment în care se apropie de ei un bătrânel îmbrăcat simplu. „Cred că pe mine mă aşteptaţi", ar fi spus atunci sculptorul.

Se ştia despre Brâncuşi că nu este un om vorbăreţ şi pe tot parcursul drumului, de la gară, până în locul unde urma să fie cazat, în localitatea Poiana, unde se întâlneau politicienii vremii, a făcut o singură remarca despre frumuseţea unui lan de grâu, potrivit documentarului.

Regele Mihai la Coloana Recunoştinţei

Modul în care decurgeau lucrările a atras atenţia Regelui Mihai care a făcut o scurtă vizită la Târgu Jiu. Monumentul a fost terminat în 1938, iar lansarea sa oficială a fost anunţată în ziarul local, „Gorjeanul". S-a amânat de două ori, din păcate. Iar pe anunţ apăreau numele prefectului, al primarului şi al trimisului regal, nu şi numele sculptorului care făcuse acel monument pentru eroii români. Trist. "Asta spune multe despre cum îl vedeau în epocă românii", susţine regizorul Horia Muntenuş.

Dezamăgirea lui Brâncuşi

În 1952, Constantin Brâncuşi trimisese o scrisoare în care spunea că îşi donează toate lucrările statului român, însă Academia Română din perioada comunsită îşi afirmă vizibil dispreţul faţă de gestul artistului. Aruncă scrisoarea la gunoi. Un an mai târziu, Brâncuşi cere şi obţine cetăţenia franceză.

Nucu Pandrea, unul dintre cei care au realizat coloana sonoră a documentarului,a cântat la frunză, după proiecţia documentarului, la Cluj

Comuniştii au încercat să dărâme Coloana. Prima dată în 1949, nu au reuşit, iar apoi au încercat din nou în 1953, printr-un tânăr activist de partid, Tănăsie Lolescu, care a fost răsplătit ulterior cu numeroase funcţii de conducere. Acesta a primit inclusiv titlul de onoare al localităţii Motru din judeţul Gorj, unde a fost primar o bună bucată de vreme, între 1966 şi 1928. Povestea omului care a vrut să dărâme Coloana o găsiţi AICI.

„Însă, ce nu au reuşit comuniştii, a reuşit un grup de interese în 1996 care aveau un cuvânt de spus în administraţia ţării. Inclusiv persoane sus-puse. Avem dovezi în acest sens pe care le-am folosit în partea a doua a documentarului care va fi proiectat în perioada următoare la Cluj", afirmă Horia Muntenuş.