„Nu-mi judec succesul în termeni de olimpici“
0
Alexandru Dudău, profesorul de latină de la „Gheorghe Şincai", din Cluj, crede că reuşita unui dascăl nu este dată doar de numărul de olimpici, ci şi de cel al elevilor aflaţi pe marginea corigenţei care au ajuns să ia note bune.
„Nu totul stă în vârful pixului. Unii elevi ştiu că pot face uşor zece din nouă, însă nu o fac, pentru că nu vreau să-i învăţ cu ideea că totul stă în vârful pixului deoarece, mai târziu, când ar avea un job, ar gândi că şi patronul se poate comporta la fel. S-ar crea, în mintea lor, un sistem clientelar şi nu e bine. Ei nu trebuie să plece capul în faţa nimănui", afirmă profesorul Alexandru Dudău, de la Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai" din Cluj-Napoca, clasat pe locul I în campania „Profesorii cu care Clujul se mândreşte".
Predă latină de 10 ani elevilor şi studenţilor la limbi clasice. Spune că profesori excepţionali există în învăţământul clujean şi mereu se vor găsi. Mai crede că învăţământul e oglinda, expresia perfectă a societăţii: „aceeaşi lipsă de orizont, de valori pe care le vezi şi în stradă. Însă strada nu poate exista în sala de clasă".
E foarte comunicativ, onest şi sever la ore. Până şi elevii pe care i-a lăsat corigenţi recunosc asta. „Niciun corigent nu mi-a contestat notele. Nu dau niciodată o notă dintr-o singură evaluare. Poate în acea zi elevul s-a întâmplat să înveţe sau poate chiar atunci nu şi-a pregătit lecţia", afirmă Dudău.
Drumul dintre limbă moartă şi logică
Latina e „matematica umanului", este de părere tânărul dascăl. E o materie dificilă, iar inutilitatea ei imediată e atât de evidentă încât la prima oră de latină le spune elevilor că nu învaţă această materie ca să o vorbească, ci pentru că le formează anumite abilităţi logice. „Le spun că nu o studiem ca să o vorbim, pentru că dacă am face asta am fi demenţi. E o disciplină ce formează o serie de exerciţii de intelect: să judeci logic, să ai acces la o lume de care nu suntem prea departe din punctul de vedere al valorilor pe care le-au promovat: libertate, individualitate etc., dar şi să îţi formezi un bagaj considerabil de cunoştinţe", explică Alexandru Dudău.
El crede că latina are un caracter interdisciplinar, pe lângă o limbă a trecutului înveţi şi istorie, literatură şi gramatica limbii române.
A început cu nota 3
Nu-şi pune elevii să înveţe pe de rost terminaţii şi declinări decât după ce le-a explicat la ce folosesc. Lecţia aceasta a învăţat-o pe propria piele în liceu. Profesoara lui de latină le-a predat declinările substantivelor şi le-a spus că ora viitoare îi va asculta. Neînţelegând atunci cum se folosesc, evident că nu le-a învăţat. A doua oră de latină a fost scos la tablă şi ascultat. A primit 3, prima lui notă la latină din liceu. „Mă gândeam ce e atât de dificil încât eu nu pot. Am început să învăţ de unul singur. A fost o provocare. Am descoperit singur că acele terminaţii sunt de fapt un fel de formule matematice care, aplicate, te ajută să traduci şi să înţelegi un text latin", mărturiseşte profesorul Dudău despre elevul Dudău.
Crede că la ore trebuie să fii natural, spontan, să ai reacţie în timp real şi să nu serveşti clişee, deoarece liceenii nu te cred. Mai afirmă că trebuie să predai cu acelaşi entuziasm de la început, indiferent dacă ai experienţă de o zi sau de 30 de ani, dar şi fie că poate, în unele zile, nu ai chef, pur şi simplu.
Clujul, pe locul I la latină
Între 2005 şi 2009, Clujul a fost pe locul I la latină în ceea ce priveşte olimpicii. În 2007, la Vaslui, 6 dintre cele 14 premii le-a luat Clujul. „Nu-mi judec succesul în termeni de olimpici. Contează mult şi cei care erau pe marginea corigenţei şi i-am adus la note de nouă", se justifică Dudău. Pentru el e foarte important şi să aibă o viaţă personală. Îi plac ieşirile, discuţiile, drumeţiile pe munte, şi spune, fără nicio reţinere: „Centrul existenţei mele e soţia mea".
„Învăţământul românesc este o casă de chirpici"
Toţi miniştrii Educaţiei au schimbat modul de susţinere al BAC-ului, dar nu s-au uitat la temelie. „Învăţământul e precum o casă de chirpici ce are infiltraţii de apă atât la temelii, cât şi pe pereţi. Însă, cel din frunte nu se gândeşte decât la ce fel de ţiglă să pună pe acoperiş, dacă să fie germană sau franceză. Asta în timp ce casa mai are un pic şi se prăbuşeşte", susţine Alexandru Dudău.
Dacă ar putea schimba ceva, ar începe cu o serie de întrebări: „De ce toţi trebuie să înveţe acelaşi lucru? Toţi vorbesc despre cum trebuie să fie acest examen, însă nimeni nu se întreabă: <<avem nevoie de BAC?>> Sunt ţări din Europa care nu au un astfel de examen. Belgia spre exemplu. Din păcate, trăim într-o ţară unde cuvintele deranjează, nu realităţile".
„Sunt surprins. Nu mă aşteptam să fiu votat în campania <<Adevărul>> mai ales că am lipsit din sistem ca să-mi pregătesc lucrarea de doctorat. Cred că m-au votat pentru că am o personalitate exuberantă şi ies din tiparele cu care ei sunt obişnuiţi", susţine dascălul.
Profesorii cu care oraşul tău se mândreşte
Poveştile profesorilor din judeţele din Transilvania clasaţi pe locul I în cadrul campaniei demarate de „Adevărul" pot fi citite pe www.adevarul.ro. Aceştia sunt: Nicolae Andron, profesor de istorie la Şcoala generală Ion Agârbiceanu (Alba Iulia); Mihaela Cojocnean, profesor de matematică la Colegiul Economic Transilvania (Târgu-Mureş); Constantin Gălăţan, profesor de informatică la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu" (Bistriţa-Năsăud); Ioana Tuduce, profesor de limba şi literatura româna la Colegiul Naţional „Silvania" (Zalău); Paula Ciucur, profesoară de ştiinţe socio-umane la Colegiul Naţional „Octavian Goga" (Sibiu); Tatiana Cauni-Coc, profesoară de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă" (Baia Mare); Evelina Cîrciu, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Dr. Ioan Meşotă" (Braşov); Dorina Ziman, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu" (Satu Mare); Alexandrina Crăciun, profesoară de istorie la Colegiul Naţional „Iosif Vulcan" (Oradea).
Se încarcă comentariile...
