FOTO Regina bunelor maniere de la Casa Regală a României
0
Sandra Gătejeanu Gheorghe, tânăra care de cinci ani coordonează vizitele din ţară sau din străinătate ale membrilor Casei Regale a României, a vorbit pentru „Adevărul“ despre activitatea ei şi despre ce înseamnă bunele maniere
Sandra Gătejeanu Gheorghe are, la doar 26 de ani, o responsabilitate care ar apăsa greu pe umerii oricărui specialist în etichetă şi bune maniere cu zeci de ani de experienţă: este director de protocol al Casei Regale a României. Din 2008 şi până astăzi, a coordonat vizitele oficiale ale Familiei Regale a României în străinătate, dar şi Călătoriile Regale realizate în România de membrii Familiilor Regale străine, la invitaţia Principesei Moştenitoare şi a Principelui Radu.
Tânăra a păstrat legătura cu Casele Regale Europene şi ale lumii, a organizat prezenţa membrilor Familiei Regale Române la evenimentele publice din ţară, a gestionat legătura cu misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, dar şi cu misiunile României din străinătate. În timpul liber, Sandra îşi împărtăşeşte cunoştinţele în ceea ce priveşte protocolul, eticheta şi bunele maniere susţinând prelegeri pe aceste teme la Institutul Diplomatic Român. De asemenea, specialista în bune maniere este avocat în Baroul Bucureşti şi doctorand în drept internaţional.
„Adevărul“: Cum aţi ajuns să lucraţi pentru Casa Regală a României?
Sandra Gătejeanu Gheorghe: Deşi am o vârstă fragedă, am avut privilegiul să lucrez în slujba Familiei Regale a României din anul 2008. O întâmplare fericită a făcut să aflu că se făceau angajări pentru postul de consilier al Alteţei Sale Regale Principelui Radu, care, la acel moment, deţinea funcţia de Reprezentant Special al Guvernului României. Am reuşit să obţin postul de expert guvernamental în cadrul Biroului Reprezentantului Special al Guvernului şi, după câteva săptămâni, mi-am început activitatea intrând direct în comitetul extins de organizare a Nunţii de Diamant a Maiestăţilor Lor Regelui Mihai şi Regina Ana. Din luna octombrie a anului 2008, deţin funcţia de
director de protocol al Casei MS Regelui Mihai I.
Cum devine cineva expert în bune maniere şi în protocol? Există o şcoală pentru o asemenea profesie?
Există diverse cursuri care se pot face în acest domeniu. În general, toţi specialiştii care lucrează în domeniul protocolului, în instituţiile naţionale, dar mai ales în cele internaţionale, au studii de drept şi relaţii internaţionale.
Care este cea mai mare provocare pe care o aveţi la locul de muncă în cadrul Casei Regale? Care a fost cel mai complicat moment pe care l-aţi trăit în calitate de şefă a protocolului Casei Regale?
Provocări am zi de zi la locul de muncă prin prisma varietăţii activităţilor desfăşurate de membrii Familiei Regale a României. Momente complicate apar destul de des, dar reuşim să le depăşim cu tact şi diplomaţie. Cel mai la îndemână exemplu ar fi cazul unui invitat care a confirmat prezenţa la un dineu oficial şi anunţă că nu mai participă cu o oră înainte de eveniment, ceea ce generează mari probleme pentru ospitalitate, dar şi pentru respectarea ordinii de precădere la aşezarea la masă.
Care este amintirea cea mai plăcută pe care o aveţi din cadrul unui eveniment la care aţi participat în calitate de director de protocol al Casei Regale?
Cea mai frumoasă amintire profesională pe care o am este legată de ziua în care am fost decorată de Maiestatea Sa Regele Mihai I cu Medalia pentru loialitate. A fost o surpriză pentru mine şi o mare bucurie pentru că această decoraţie este semnul preţuirii Maiestăţii Sale faţă de românii care au dovedit încredere şi loialitate în destinul Familiei Regale din România, făcând eforturi pentru a sprijini principiile binefăcătoare ale Coroanei în ţara noastră.
Cum decurge o zi de muncă în slujba Casei Regale? Postul de director de protocol vă mai lasă timp şi pentru viaţa personală?
Din fericire, nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Sunt zile în care îmi încep activitatea la ora 8 dimineaţa, la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, unde colaborez la disciplinele Drept Român şi Istoria Statului şi Dreptului Românesc. În restul săptămânii, îmi încep programul la Palatul Elisabeta, unde fie organizez prezenţa membrilor Familiei Regale Române la evenimentele publice din ţară, fie pregătesc protocolul evenimentelor Familiei Regale (jubilee, seri ale Palatului Elisabeta, dineuri, ceremonii de decorări). De multe ori, se întâmplă să însoţesc membrii Familiei Regale a României în vizitele din ţară sau din străinătate şi, atunci, ziua mea este dedicată aproape în totalitate profesiei. În orice caz, reuşesc să îmi fac timp şi pentru sport, în patru-cinci zile din săptămână, pentru cinele cu familia şi prietenii şi pentru a merge la teatru, operă sau film.
Care activitate desfăşurată de Familia Regală v-a impresionat cel mai tare de când lucraţi pentru Curtea Regală?
Este greu să mă gândesc la o singură activitate desfăşurată de membrii Familiei Regale în slujba românilor şi a României. Regele Mihai a fost şi este întotdeauna în slujba românilor, în toate timpurile. Cu toate acestea, cred că, pentru mine, unul dintre cele mai impresionante momente a fost discursul Regelui Mihai din Parlament, rostit în octombrie 2011, cu ocazia aniversării a 90 de ani ai Maiestăţii Sale. La fel de emoţionantă a fost şi întoarcerea la Peleş a Maiestăţii Sale, în iunie 2008. Atunci, Regele a venit pentru prima dată la Peleş după anul 1947.
Cum percepeţi relaţia românului de rând cu bunele maniere? Care sunt cele mai mari probleme pe care le-aţi constatat? Dacă ar fi să facem o aproximare largă, cât la sută din români cunosc şi respectă bunele maniere?
Îmi aduc aminte că am văzut recent rezultatele unui studiu care îi aşeza pe români la mijlocul clasamentului celor mai bine-crescuţi europeni. Cred că rezultatul reliefează situaţia existentă astăzi, în România. Cu toate acestea, la începutul anilor 1800, sub influenţa franceză, aristocraţia română era printre cele mai bine-văzute în Europa. Bunele maniere au dispărut însă după 1947, odată cu venirea comuniştilor la putere şi impunerea unei conduite care să estompeze diferenţele dintre clase. Nici după 1990 nu ne putem mândri cu o modificare în bine a normelor de bune maniere şi nici cu numeroase apariţii editoriale în această materie, aşa cum se întâmplă la britanici, francezi şi spanioli. Am observat însă că în special tinerii îşi dau seama că trebuie să fie manieraţi pentru a reuşi în viaţă. Cred că cele mai mari probleme pe care le au românii sunt lipsa punctualităţii, folosirea telefoanelor mobile în timpul întâlnirilor şi în spaţiile în care utilizarea lor este interzisă (săli de teatru, muzee, concerte, dineuri oficiale), dar şi confirmarea la timp a participării la diverse evenimente la care sunt invitaţi.
Care sunt principiile de bază ale bunelor maniere, principii care ar trebui să fie respectate atât pe uliţa unui sat, cât şi într-o fabrică sau la un dineu oficial?
Din punctul meu de vedere, sunt câteva reguli simple ce trebuie respectate în orice situaţie: trebuie să îi tratăm pe ceilalţi aşa cum ne dorim să fim trataţi, trebuie să respectăm viaţa privată a celorlalţi şi să nu încercăm să ne impunem gusturile sau punctele de vedere, trebuie să respectăm oamenii, să fim toleranţi şi discreţi cu ceilalţi şi trebuie să fim punctuali.
Ce se poate face concret pentru a schimba societatea românească în sensul respectării bunelor maniere?
Cred că educarea românilor trebuie să înceapă de acasă. Familia ar trebui să fie primul loc în care copiii află ce trebuie să facă sau ce nu au voie să facă la masă, cum să salute, cum să se poarte la teatru. Apoi, cred că bunele maniere ar trebui să facă obiectul orelor de curs la şcoală, în special în clasele primare. Dacă copiii sunt trataţi cu respect, ei învaţă să se poarte la fel cu toţi cei din jurul lor.
Privitul la televizor este principalul mod de petrecere a timpului liber al românilor. Ce reguli de bune maniere şi de etichetă credeţi că sunt încălcate cel mai des de către cei care apar la televizor, de la politicieni la vedete şi până la specialiştii din diverse domenii?
E destul de greu de răspuns la această întrebare. Nu cred că putem generaliza, dar, de multe ori, nu se respectă regulile referitoare la ţinută, alteori regulile referitoare la comunicarea orală, sonorul telefoanelor mobile nu este oprit, deşi emisiunea este în direct şi aşa mai departe.
Care sunt regulile de bune maniere şi de etichetă care s-au modificat radical, odată cu trecerea timpului, şi cum anume?
Bunele maniere evoluează constant în raport cu transformările sociale şi politice ce au loc, de-a lungul timpului, în fiecare ţară. Este foarte adevărat că ceea ce cu secole în urmă era un gest protocolar firesc, astăzi poate să pară desuet. Spre exemplu, dacă în urmă cu zeci de ani glezna unei doamne trebuia să fie mereu acoperită pentru că era considerată o parte intimă a corpului, astăzi vederea gleznei nu mai surprinde pe nimeni. La fel, în urmă cu zeci de ani, bărbaţilor le era interzis să fumeze în faţa unei femei sau să iasă în oraş fără să poarte costum şi pălărie. În prezent, nu mai este obligatoriu ca aceste reguli să fie respectate. În zilele noastre, pe fondul ritmului accelerat de viaţă, asistăm la o simplificare şi raţionalizare a normelor de etichetă, dar şi la o adaptare la realităţile sociale. Vorbim tot mai des despre protocolul afacerilor sau respectăm reguli de etichetă în scris pentru mijloacele de comunicare modernă (e-mail, sms).
Experta în etichete e specialistă şi în Drept
Sandra Gătejeanu Gheorghe (26 de ani) s-a născut, a studiat şi trăieşte la Bucureşti. Din 2008, este directorul de protocol al Casei Maiestăţii Sale Regele Mihai I. Tot în 2008, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti. După un an, a absolvit Facultatea de Drept a aceleiaşi universităţi, având lucrarea de licenţă în domeniul Dreptului Civil. A făcut masteratul specializându-se pe Drept Internaţional Privat şi, anul trecut, a început un doctorat în aceeaşi specializare la Universitatea Bucureşti. De asemenea, Sandra Gătejeanu Gheorghe este şi cadru didactic asociat la Facultatea de Drept, la disciplinele Drept Roman şi Istoria Statului şi a Dreptului Românesc. Este căsătorită. A obţinut Medalia pentru loialitate din partea Maiestăţii Sale Mihai I. Practică înot, echitaţie, tenis de câmp şi schi.
Puterea cuvântului „mulţumesc“
Ce legătură există între condiţiile de trai şi respectarea bunelor maniere? Cum pot fi aplicate regulile de bune maniere de către oamenii care stau la coadă la moaşte sau la mici şi bere?
Bunele maniere nu au fost create pentru a dezbina oamenii, ci pentru a-i aduce împreună. Ele sunt o necesitate şi ajută la o convieţuire mai bună. Un set minim de reguli poate fi respectat de oricine, oricând. Chiar şi persoanele care stau la coadă pot să îşi aştepte rândul, să se adreseze politicos, să nu fie agresive şi să spună „mulţumesc“ sau „te rog“. Cred că puterea exemplului personal joacă un rol important aici. Văzând alte persoane care respectă eticheta şi bunele maniere, chiar şi cei mai nepoliticoşi români se pot transforma în persoane manierate.
Cum pot fi adaptate limitele impuse de protocol la viaţa secolului XXI, denumit şi secolul vitezei, în care oamenii trăiesc pe fugă şi fac totul repede? De ce ar trebui oamenii să-şi facă timp pentru a respecta bunele maniere?
Aşa cum vă spuneam şi mai devreme, bunele maniere ajută la o convieţuire mai bună. În plus, lipsa de politeţe ne deranjează întotdeauna. Protocolul, ceremonialul, precăderea, eticheta, curtoazia nu pot fi ignorate pe considerentul că în secolul XXI nu au ce cãuta reglementări „restrictive“ cum sunt cele cerute de protocol. Respectarea regulilor protocolare este oricând o condiţie pentru reuşita evenimentelor oficiale sau a celor private.
Bunele maniere se învaţă cel mai bine prin puterea exemplului. Se aplică şi în România această regulă?
Este adevărat că puterea exemplului este extrem de importantă pentru orice popor. Cred că există şi în România persoane care constituie exemple pentru tânăra generaţie, trebuie doar să avem un bun discernământ atunci când ne alegem modelele.
Care este ţara în care se respectă cel mai mult regulile de etichetă? Cum ar fi viaţa în România dacă s-ar respecta mai mult aceste reguli?
Cred că Marea Britanie este ţara în care se respectă cel mai mult regulile de etichetă. Tradiţia britanică în domeniul protocolului, al etichetei şi al bunelor maniere este bine cunoscută. Mai cred că, dacă regulile esenţiale de etichetă ar fi respectate, viaţa în România ar fi mai frumoasă şi mai puţin stresantă.
Cât sunt de importante bunele maniere în viaţa de zi cu zi?
Cred că nu există persoană care să nu se fi confruntat la un moment dat cu o situaţie în urma căreia să spună „Eu ce fac acum?“. De la ocaziile de familie la slujbă, în viaţa de zi cu zi, la poveştile de dragoste, la masă, atunci când vrem să scriem o scrisoare sau să adresăm o invitaţie, atunci când vrem să ştim ce ţinută trebuie să purtăm, cum să ne prezentăm, cum să ne cerem scuze sau cum să facem conversaţie. Sunt persoane care consideră eticheta şi bunele maniere inutile, perimate sau aparţinând altor vremuri şi lipsite de sens în societatea modernă. Nimic mai greşit. Eticheta este un cod comportamental bazat pe onestitate, respect şi consideraţie. Eticheta nu este un set de reguli rigide, ci este fluidă, schimbându-se odată cu vremea. Eticheta ne ghidează să acţionăm în aşa fel încât să îi facem pe ceilalţi oameni să se simtă confortabil.
Se încarcă comentariile...
