De ce e Clujul „altfel”. Administrația preia majoritatea ideilor societății civile, dar fără a le recunoaște paternitatea

Administrația Boc a preluat, în ultimele două decenii, 75% dintre cele 1.400 de idei și propuneri ale Consiliului Civic Local, o asociație care analizează activitatea Primăriei. „Niciodată nu a atribuit paternitatea acestor idei, dar asta nu e o problemă”, spune fondatorul Consiliului, Iosif Pop.

Clujeni legați cu lanțuri pentru a proteja copacii. FOTO: Ramona Dumitrean

„Oamenii se mută altundeva pentru alţi oameni. Faptul că există implicare civică, există mişcări, grupuri, oamenii se asociază şi încearcă să rezolve problemele comunităţii împreună este unul dintre atuurile oraşului”, explica economistul Marcel Ionescu-Heroiu, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce Clujul se află în topul oraşelor în care românii ar fi dispuşi să se mute, devansând Bucureştiul şi Timişoara (conform unui studiu realizat de Banca Mondială în urmă cu circa 6 ani).

Implicarea civică este o trăsătură a clujenilor observabilă atunci când administrația ia decizii neispirate. Bunăoară, ieri, dezbaterea organizată la Primărie, după ce un grup de clujeni s-au legat cu lanțuri de teii de pe o stradă centrală, aflată în proces de modernizare, a durat circa 6 ore.

Una dintre asociațiile care este prezentă la fiecare dezbatere publică și, mai mult, vine cu sute de propuneri către primăriei-  este Consilul Civic local, care analizează hotărârile de Consiliului local și ale primăriei. Zilele trecute ONG-ul a împlinit 20 de ani de implicare în viața orașului.

„Receptivitatea executivului Primăriei și a Consiliului Local a fost în bună rezonanță cu propunerile cetățenilor, preluând peste 75 % din inițiativele promovate. Punerea lor în aplicare s-a dovedit însa adeseori anevoioasă și în câteva situații au fost chiar abandonată. În parcursul celor 20 de ani cei peste 112 voluntari care s-au perindat și manifestat în reuniunile lunare ale CCL confirmă nevoia unei permanente monitorizări a cheltuirii banului public în folosul clujenilor pentru că timpul a dovedit că rămâne mult loc pentru o mai bună gospodărire”, au transmis reprezentanții organizației civice clujene.

Fondatorul acestuia, Iosif Pop, a vorbit cu „Adevărul” despre clujenii altfel, despre cum poți să faci o diferență în orașul tău fără a fi implicat în politică, despre cele 1.400 de propuneri pe care le-au făcut administrației, din care 75% au fost preluate.

„Am găsit oameni care se zbat pentru frumusețea Clujului”

Consiliul Civic Local se implică de 20 de ani în viața orașului, făcând mii de ore de muncă voluntară în aceste două decenii. Ce v-a determinat să puneți bazele acestui proiect și de ce credeți că oamenii se implică în acesta ?

Eu cred că omul dacă s-a bucurat de încredere din partea semenilor, are și datorii față de ei. Atâta vreme cât am trecut prin locuri de muncă dificile și în același timp am câștigat încrederea cetățenilor prin seriozitate, am ajuns încet-încet la concluzia că această datorie trebuie returnată sau plătită. Și așa am socotit că având experiența dobândită în diverse activități și economice, și financiare, și sociale, pot să fiu util Clujului. Și eram convins că se poate la Cluj face treaba asta.

Există, într-adevăr, la Cluj un nivel de responsabilitate socială și umană mai deosebită de alte părți ale țării și există și oameni care prin caracterul lor sunt dispuși să facă voluntariat în folosul societății. Nu mulți, dar dacă știi să-i găsești și știi să-i aproprii și apoi știi să le dai speranța că va veni un timp în care vor vedea și roadele muncii lor, lucrurile se întâmplă. Dilema mare a fost în primii 5 ani, după aceea lucrurile chiar s-au întâmplat, astfel  că am reușit să permanentizăm un număr de 14-15 persoane pe diverse domenii ale administrației locale, să fie prezente, să aducă idei, să aducă soluții și să se zbată pentru frumusețea Clujului.

Oamenii care se implică în viața orașului, nu neapărat în Consiliu Civic Local, sunt niște excepții sau mai degrabă putem vorbi de o regulă?

Eu spuneam, acum la aniversarea a 20 de ani, că avem printre noi câțiva tineri care oarecum pot să preia ștafeta. A fost un act eliberat de a invita tineri care se preia ștafeta. Sunt oameni dedicați, sunt oameni cu o anume aplecare și nu trebuie să-i obligi, nu trebuie să-i rogi ci trebuie să doar să le creez posibilitatea.

În ceea ce privește situație generală a populației, mă uit cu foarte mare interes de 4-5 ani la rețelele sociale ale Clujului și sigur că văd acolo oameni interesați de ceea ce se întâmplă în jurul lor, în comunitatea lor, care nu neapărat se implică într-o asociație sau într-un proiect, dar ridică probleme și propun soluții legate de viața orașului. Spre exemplu, văd grupul Clujul Civic unde se întâmplă multe.

Oameni precum Istvan Szakats sau Răzvan Radu dau dovadă de disponibilitate de a se implica, probabil din dorința de a vedea că lucrurile se întâmplă. La noi la Consiliul Civic Local, miza este ca lucrurile să se întâmple. Nu contează cine a pus ideea pe hârtie sau a enunțat-o, nu contează că cineva a uitat să spună e ideea lui cutare. Toți ne bucurăm când se întâmplă ca o idee pe care am spus-o probabil acum 5-10 ani.

„La cele vreo 1.400 de propuneri, circa 70-75% din ele sunt pe calea bună”

Din experiența din Consiliul Civic Local, credeți că cetățeanul poate să influențeze viața comunității, poate să determine o schimbare în administrație înainte de împlinirea celor 4 ani, când vin iar alegerile și îi poate sancționa pe cei care au condus?

În esență, nu, nu cred că pot apărea schimbări în 4 ani, cât durează un mandat. Pentru o schimbare majoră este nevoie, de regulă, de mai mult de 4 ani. Trebuie să treacă cel puțin 8-10 ani, ceea ce e destul de mult pentru majoritatea oamenilor și știți, consecvența nu e o trăsătură care ne definește. Dacă ești consecvent și răbdător vin și rezultatele. În Consiliu Civic, în primii 5 ani, colegii tot întrebau „bine, bine, noi vorbim, propunem, aducem idei, pentru că am pornit cu vreo 87 de idei, și ce se întâmplă?”

Răspunsul nostru a fost: „Haideți să avem răbdare și să fim consecvenți în ceea ce susținem, că vor veni și faptele. Și au venit. Aprecierea noastră este că la cele vreo 1.400 de propuneri, câte am făcut în cei 20 de ani de existență, circa 70-75% din ele sunt pe calea bună, au fost preluate, unele finalizate, altele în lucru și probabil că vor urma și celelalte în viitor.

Mulți dintre cei care vor să facă o schimbare, de obicei, cred că cel mai ușor lucrurile se mișcă dacă intră în politică. Se pot schimba lucrurile și dinspre societatea civilă?

Politician se poate numi cel care servește oamenii. Deci, adevăratul politician trebuie să fie în slujba oamenilor. Dacă te duci în politică pentru a fi în slujba oamenilor ai șanse să faci lucruri bune. Dar eu văd o realitate, cel puțin la noi, conform căreia interesele liderilor politici nu concordă cu interesele oamenilor. Și atunci se produce o ruptură. Șansa este mult mai mare să faci o diferență când ești în societatea civilă, pentru că în politică ai deasupra un comandant. Vedem ce se întâmplă în Consiliul nostru local. S-a creat un arc al majorității care votează și nu spune nimic. Din păcate, nici opoziția nu se exprimă foarte des. Pe mine, acei oameni nu mă reprezintă. Atâta vreme cât nu iau legătura cu cetățeanul, atâta vreme cât nu au inițiative legislative în favoarea cetățeanului, ei nu sunt politicienii mei, sunt politicienii șefului lor și votează la comandă acestuia.

„Relația administrației cu cetățenii la Cluj e pe bune”

Spuneați înainte că la înființare Consiliului civic local a contribuit, cu idei și primarul Emil Boc – care a spus că trebuie stabilit un plan pe termenu lung, cel puțin 8 ani -  și voiam să vă întreb cum a evoluat această relație cu edilul-șef al orașului?

Aici să mă folosesc de spusele domnului primar. „Avem dreptul să ne spunem cuvântul? Da, clar. Asta însă nu înseamnă că acestea vor fi însușite.” Dar, pe fond, o să spun că ideile venite dinspre societatea civilă, primarul nostru le apreciază în mod public și o face destul de des.

Uneori îl criticăm și verde în față, pentru că nu suntem politicieni și ne lipsesc astfel de abilități. Partea bună pe care am apreciat-o încă de la început și care în continuare funcționează, este că primarul nostru preia ideile bune și încearcă să le pună în practică.
 
Asta e partea de permanență, că sunt perioade când am fost noi prea direcți, prea critici și l-am supărat un pic. Întotdeauna a avut timp să asculte, chiar dacă într-adevăr n-a fost de acord cu noi. Când am cerut o dezbatere publică, a organizat-o și a fost de față de fiecare dată. Am lucrat bine cu colaboratorii Primăriei, cum a fost Banca Mondială pentru strategia 2021-2030. Am avut o deschidere bună la prima strategie care s-a făcut pentru Cluj 2014-2020, în care am lucrat în colective vreo 2 ani de zile și în care, finalmente, ne-am ales cu o strategie. Sigur că domnului primar nu i-a plăcut deloc când am zis: „n-ați făcut din ea mai mult de 34%”. N-a vrut în ruptul capului să își deconteze eșecul. A pus pe cei de la Banca Mondială să scrie că s-a făcut-o nimic toată din strategia veche. Dar, încă o dată zic, relația administrației cu cetățenii la Cluj e pe bune. Adică, în sens constructiv.  

În acest interval de 20 de ani primarul n-a încercat, să zicem așa, mai plastic, să faulteze cumva Consiliul Civic Local, deși de multe ori a a fost criticat foarte serios aici. Există și latura aceasta a orgoliului rănit, pe care noi o înțelegem. Dar asta nu înseamnă că nu a ascultat ideile bune și nu le-a preluat. Au fost situații în care, mai ales când ONG-urile au apelat la fondurile publice, să li se bată obrazul liderilor acestora: „Voi dacă sunteți în Consiliu civic și mă criticați, de ce veniți după bani la noi?”.

Primarul are tendința de atribui paternitatea ideilor preluate de la Consiliul Civic Local?

Acuma o să mă exprim exact cam pe fondul exprimării pe care o are și dânsul: „Foarte mult ajută prezența Consiliului Civic Local”. Niciodată însă n-a spus că a preluat ideea de la noi. Dar, încă o dată, dacă se întâmplă în oraș lucruri bune, noi simțim că e și pe seama muncii noastre și nu avem o problemă cu faptul că nu menționează de unde provin ideile.

 Apropo de lucruri bune,  spuneți-mi câteva idei care au pornit de la Consiliu Civic Local, au ajuns pe masa administrație și au fost puse chiar în aplicare.

Una dintre ideile cu care am plecat la drum a fost să existe o strategie de lungă durată sau de medie durată, lucru care s-a întâmplat. După zeci de dezbateri s-a conturat o strategie 2014-2020.

Am susținut că bugetarea sau elaborarea bugetului trebuie să fie făcută pe bază de fundamentare, adică să plece dinspre cetățeni proiectele, de la nevoile orașului, să fie făcute calcule, se știm de ce este nevoie de acele proiecte, de unde vin banii, care sunt obiectivele. În perspectiva imediată a acestei idei s-a născut bugetarea participativă. Și funcționează. Sau a funcționat bine o perioadă de vreo 6-7 ani, acuma ușor s-au mai temperat lucrurile. În condițiile noi, susținerea noastră este că ar trebui să ne ducem cu bugetarea participativă în cartiere. Acolo să fie dezbaterile. Proiectele trebuie făcute local, trebuie avute în vedere fiecare stradă, școală sau grădiniță. Astfel, toate cartierele vor avea o dezvoltare echilibrată.

De asta eu spun că consilierii și cei din aparatul primăriei ar trebui să se ducă și ei în cartiere. Noi am propus ca fiecare consilier să reprezinte o anumită zonă și să propună proiecte pentru respectiva zonă. Noi am mai propus ca în funcție de populația din cartiere, să se stabilească o sumă orientativă, să zicem: avem x milioane de euro pentru cartierul cutare, gândiți-vă care sunt prioritățile voastre și așa vom folosi banii. Atunci într-adevăr, vom avea un buget participativ, de jos în sus.

Park & ride, idee de 12 ani

Ce alte idei ați mai susținut?

Am inițiat ideea și am susținut-o foarte tare cu park & ride, astfel ca la toate intrările din oraș cel puțin 700-800 de mașini să se oprească în parcări. Am citit ceva zilele astea că se va face un park & ride, care este în faza de licitație acum, la aeroport. Ideea noastră este veche de 12 ani. Și apoi am insistat foarte mult ca centura să aibă un drum de legătură cu fiecare cartier lucru care s-a respectat.

Sunt și chestiuni cu privire la care sunteți fundamental în dezacord cu ce face primăria?

Bineînțeles, pe partea asta de dezvoltare strategică pe termen lung, nu pe chestii mărunte.

 În prezentarea noastră am pus un slide cu denumirea: ce proiecte au unit clujenii și ce proiecte au dezbinat clujenii. Din prima categorie face parte Capitala Culturală Europeană, un proiect la care am muncit foarte mult și la care am mers împreună.

La metrou, noi am propus o alternativă:  am spus trenul metropolitan plus prelungirea rețelei de tramvai. Varianta cu metrou poate fi luată în considerare de pe la 2050-60 încolo, când s-ar putea ca populația Clujului să treacă undeva spre 2 milioane de locuitori. Un alt lucru care ne dezbină este festivalul Untold, care nu este rău pentru oraș, ci e rău pentru locul în care se desfășoară. Festivalul e bun, dar nu-l văd în mijlocul orașului și să deranjeze pe toată lumea. Festivalurile trebuie duse undeva în afara Clujului.