Reşedinţa de vară a domnitorului Matei Basarab, resfinţită după 3 secole. La biserica din Bărăgan au poposit toţi domnii fanarioţi între 1715 şi 1821
0
Cel mai important monument istoric din judeţul Călăraşi, mănăstirea Negoieşti, restaurat cu peste 10 milioane de lei, fonduri europene, va fi resfinţit pe 9 octombrie, după 367 de ani de la ctitorie.Lucările de modernizare şi reabilitare, finanţate cu peste 10 milioane de lei din fonduri europene, la complexul medieval au fost finalizate.
Timp de 10 ani, între 1640 şi 1650 domnitorul Matei Basarab a avut la Negoeşti o reşedinţă de vară unde întrunea Divanul Ţării, emitea hrisoave domneşti şi primea ambasadori.” Personalităţi de seamă ale istoriei au vizitat această biserică. Nu avem însemnări istorice, dar în mod sigur la sfinţirea din 1649 nu se poate să fi lipsit domnitorul Matei Basarab, cu doamna Elina care vara locuiau la Negoieşti. Prezenţa Domnitorului în biserică ne facem să credem că a fost sfinţită de Mitropolitul Ţării Româneşti Ştefan I, născut la Râmeşti, jud. Vâlcea, copist de seamă la Mânăstirea Bistriţa, călugărit şi hirotonit la Tismana, ales Mitropolit al Ţării Româneşti în 1648 cel care a iniţiat “Condica Sfântă a Mitropoliei Ungrovlahiei” care cuprinde toate hirotoniile de arhiereu până în ziua de astăzi”, spune preotul paroh Nicolae Truşcă.
Toţi domnitorii fanarioţi între 1715 şi 1821 în drumul lor spre scaunul de domnie de la Bucureşti poposeau o noapte la Mânăstirea Negoeşti.
Biserica Negoieşti, istoria unui colţ de ţară
“Au scris despre această biserică Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Odobescu şi istoricul Nicolae Iorga în „Istoria Bisericii Româneşti.”
Istoria acestui colţ de ţară va consemna că în ziua de 9 octombrie 2016, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu a resfinţit biserica de la Negoeşti slujind Sfânta Liturghie după 270 de ani de la Mitropolitul Neofit Cretanul, şi a resfinţit biserica la 367 de ani după Mitropolitul Ştefan I al Ţării Româneşti. Fac apel către credincioşii ortodocşi de bună credinţă să sprijine financiar acest eveniment pentru că – este clar – singur nu pot să fac nimic şi dacă împreună vom avea grijă de Casa lui Dumnezeu şi Dumnezeu va avea grijă de casa şi familiile noastre”, spune părintele Truşcă.
Avariată de cutremure
Avariată de mai multe cutremure în ultimii 350 de ani, mănăstirea de la Negoieşti şi-a schimbat mereu arhitectura. Restaurarea cu fonduri europene a fost începută în 2011. În cadrul lucrărilor de reabilitare ale bisericii au fost montate turlele mici şi turla mare, a fost refăcută tencuiala exterioară, s-au recondiţionat, în mare parte, picturile interioare, a fost înlocuită reţeaua electrică şi a fost modernizat sistemul de încălzire al bisericii.
De asemenea, a fost resturată catapeteasma bisericii, sculptată în 1864 de Constantin Babic şi în acelaşi an pictată de Constantin Lecca.
Complex medieval, ctitorit în trei ani
Lăcaşul de cult, complex architectural medieval, ctitorit între anii 1646-1649 de Matei Basarab, are dimensiuni impresionante.
De fapt, în această mică localitate din inima Bărăganului, domnitorul Matei Basarab a avut timp de 10 ani, între 1640 – 1650, o reşedinţă de vară unde întrunea divanul ţării, emitea hrisoave domneşti şi primea ambasadori, localitatea funcţionând ca o veritabilă capitală a Ţării Româneşti. Aici domnitorul şi-a zidit o adevărată catedrală având înălţimea de 31 de metri, lungimea de 18 metri, lăţimea de peste 7 metri. De-a lungul vremurilor, mănăstirea de la Negoieşti a suferit o serie de transformări.
Între anii 1825 şi 1838, bolnavii mintali de la mănăstirile Sfânta Vineri, Sf. Gheorghe şi Sărindar din Bucureşti au fost mutaţi la mănăstirea Negoieşti, de unde în 1838 au fost mutaţi la Mănăstirea Balamuci( Sursă Revista pentru Istorie, Arheologie şi Filologie, vol XI, partea I, 1911, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl). Înainte de anul 1900 aici a funcţionat şi prima şcoala a satului Negoieşti, spune Alexandrina Truşcă, soţia actulului preot-paroh de la Negoieşti.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
