Centru de consiliere antidrog lângă sediul Poliției. Într-un mall. Cum justifică ANA
0Secţia 26 de Poliţie din Capitală, dar şi primul centru de consiliere şi informare antidrog pentru adolescenți din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog funcţionează în aceeași clădire, în Mall Grand Arena.
Alăturarea este una cel puțin neobișnuită, în condițiile în care vor fi reticențe ale consumatorilor să vină la un centru de consiliere antidrog în aceeași clădire cu o secție de poliție.
În plus, fiind vorba de un centru comercial foarte populat, în loc să fie asigurată discreția și anonimizarea consumatorilor de droguri care ar dori să vină la centru, aceștia riscă să fie văzuți de foarte multe persoane din mall.
”Adevărul” a solicitat un punct de vedere de la Agenția Națională Antidrog legat de această problemă, cerând de asemenea și date defalcate privind numărul estimat de consumatori de droguri din România, ca și informații privind bugetul uriaș al instituției și numărul de persoane consiliate în centrele antidrog din țară.
”Demersurile și lucrările de amenajare pentru acest punct de lucru au fost demarate din anul 2022, cu mult înainte să existe o decizie de relocare a Secției 26 Poliție în incinta Mall Grand Arena. Mai mult, aceste spații de lucru nu se intersectează, având intrări distincte, iar pentru centrul de consiliere vecinătatea Directiei Generale de Asistență Socială Protecția Copilului Sector 4 reprezintă un plus din punctul de vedere al cooperării colaborării interinstituționale. Locația se află în incinta unui centru comercial, cu afluență de public, tocmai pentru asigurarea anonimității beneficiarilor, cât a unui confort psihic. Este cunoscut faptul că locurile preferate de grupurile de adolescenți pentru a își petrece timpul liber, a se plimba sau a socializa sunt mall-urile”, precizează reprezentanții Agenției Naționale Antidrog.
Potrivit celor mai recente date detinute de Agenția Națională Antidrog, instituție aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, numărul estimat de consumatori problematici de opioide, la nivel național, este de 17.024.
În ceea ce decesele asociate consumului de droguri, în anul 2020 au fost înregistrate 29 de decese, în anul 2021- 26 de decese în anul 2022 - 23 de decese. La acest moment, datele pentru anul 2023 se aflä în curs de colectare.
Conform datelor Agentiei Naționale Antidrog, în anul 2021 1.167 persoane consumatoare de droguri ilicite au beneficiat de servicii de consiliere psihologică socială în cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog din țară, dintre care cele mai multe (178) au fost în Centrul de la Iași, ce acoperă județele Iași și Vaslui. În 2022, numărul beneficiarilor de consiliere din centrele antidrog din țară a crescut la 1.476, cei mai mulți beneficiari (232) fiind în Centrul de la Pitești, ce acoperă județele Argeș și Vâlcea.
Cum cheltuie Agenția Națională Antidrog banii publici
Conform datelor publice de pe site-ul ANA, bugetul pe anul 2023 a fost de 41,1 milioane lei, dintre care nu mai puțin de 29,3 milioane lei cheltuieli de personal. Practic, 70% din buget a fost alocat pentru salariile angajaților Agenției Naționale Antidrog.
Și tot din bugetul mare al instituției, suma de 3,7 milioane lei a fost alocată, conform reprezentanților Agenției Naționale Antidrog, pentru ”activități de prevenire a consumului de droguri în mediul familial, implementarea de campanii naționale de prevenire, derularea de programe specifice de formare în domeniul drogurilor, precum realizarea de studii, cercetări, activități de informare”. Altfel spus, multă teorie pe bani publici foarte mulți și prea puțină eficiență practică, reală.
Alte 3,6 milioane lei din bugetul ANA reprezintă ”cheltuieli efectuate în cadrul Programului de Interes National de prevenire și asistență medică, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, pentru perioada 2023-2026”.
Un audit al Curții de Conturi a scos la iveală mari probleme la Agenția Națională Antidrog
Un audit al Curții de Conturi al României la Agenția Națională Antidrog, audit ale cărui concluzii au fost făcute publice în octombrie 2023, a scos la iveală numeroase probleme, cum ar fi aceea că peste 90% din activitatea Agenției se rezumă doar la evaluările obligatorii, cerute de DIICOT, în dosarele penale pentru consum de droguri.
”Potrivit auditului, în 41 din cele 47 de centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog (CPECA) aflate în componența ANA nu există echipă terapeutică completă care să asigure evaluările solicitate și serviciile minime de asistență integrată pentru consumatorii de droguri”, au concluzionat reprezentanții Curții de Conturi.
Și tot auditul a scos la iveală că Agenția Națională Antidrog nu știe nici măcar numărul corect de beneficiari. ”Datele ANA nu reflectă cu acuratețe, în timp real, numărul beneficiarilor de asistență integrată și serviciile oferite acestora. Din analiza comparativă a datelor privind numărul beneficiarilor de asistență integrată transmise atât de fiecare CPECA, cât și de serviciul Observatorul Român de Droguri și Toxicomanie, pe baza informațiilor din Sistemul Informatic pentru implementarea indicatorilor de monitorizare a consumului de droguri (SIDES), rezultă diferențe în ceea ce privește numărul total de beneficiari noi admiși”, precizau oficialii Curții de Conturi în toamna anului trecut.
”În consecință, Agenția Națională Antidrog trebuie să-și regândească rețeaua proprie pentru a putea să asigure servicii integrate eficiente, eficace și accesibile”, a fost concluzia Curții de Conturi.
Expert antidrog: “Nu poți face prevenire eficientă dacă te prezinți ca fiind comisar șef de politie”
”Adevărul” a stat de vorbă cu expertul antidrog Cătălin Țone legat de problemele Agenției Naționale Antidrog și măsurile ce ar trebui luate pentru eficientizarea activității.
”Pentru creșterea eficienței, este necesară o departajare clară de intervenție între combatere și consilierea psiho-socială și dar și zona medicală. Or, acestea nu se pot face sub nicio formă de către angajații instituțiilor de forță sau în analogie cu acestea. România este singura țară ce se încăpățânează să mențină întreaga responsabilitate de coordonare strategică pe antidrog la MAI, un minister de forță care ar trebui, in viziunea mea, să acopere doar partea de combatere. Cred că a sosit timpul să ridicam responsabilitatea națională de coordonare pe antidrog la nivelul conducerii guvernului, așa cum este în multe țări vest-europene”, spune Cătălin Țone.
”Nu cred că putem discuta despre deschiderea beneficiarilor și despre o eficiență scontată dacă în fața lor vine un funcționar care se prezintă: “sunt comisar șef de poliție din cadrul ANA”. În acest caz, și nu numai, cuvântul “poliție” poate aduce, inhibare, respingere, reținere, distanțare, ceea ce nu este de dorit”, adaugă expertul antidrog Cătălin Țone.
Se încarcă comentariile...
