Al doilea bombardament american asupra Bucureștiului. Clădirea Universității a fost distrusă parțial în cel de-al Doilea Război Mondial VIDEO
0La 15 aprilie 1944 a avut loc al doilea mare bombardament anglo-american asupra Bucureștiului. Universitatea a fost distrusă parțial.
Al doilea bombardament, care includea şi bombe incendiare, a avut loc la 15 aprilie 1944. A fost greu lovită Universitatea din Bucureşti, dărâmându-se partea veche şi arzând etajul mansardat din clădirea nouă, iar o serie de biblioteci de seminar, între care biblioteca seminarului de istorie veche şi o parte din biblioteca seminarului de istoria românilor au dispărut în flăcări.
Tot atunci, a fost distrusă complet şi clădirea „Cărţii româneşti“, scrie istoricul Constantin C. Giurescu în volumul „Istoria Bucureştilor“.
''La ora 11,30 se dă alarma. Aviaţia anglo-americană îşi face apariţia peste 20 de minute şi bombardează cumplit centrul oraşului, atingând clădirile din jurul Palatului Regal şi Palatului Telefoanelor. Incendii mari la Universitate (...)'', nota în jurnalul său, la 15 aprilie 1944, generalul Sănătescu.
La 15/16 aprilie 1944 a avut loc primul bombardament de noapte al aviaţiei britanice asupra României.
În luna aprilie a anului 1944 au avut loc 10 bombardamente de zi: București (4 aprilie), Ploiești (5 aprilie), București și Ploiești (15 aprilie), Brașov și Turnu-Severin (16 aprilie), București și Turnu-Severin (21 aprilie), București și Ploiești pe 24 aprilie – și un bombardament experimental de noapte, 15-16 aprilie, la Turnu-Severin, scrie Lucian Dobrovicescu în Historia.
Cel de-al treilea bombardament de zi american a avut magnitudinea însumată a primelor două. Aceleași ținte au fost atacate, dar acum simultan: 257 de bombardiere și 187 de avioane de vânătoare au fost lansate asupra Bucureștiului și 137 de bombardiere asupra orașului Ploiești. În acest atac s-a folosit pentru prima dată un sistem de radar nou, de vizare a țintei prin plafonul de nori, dar sistemul fiind mult prea nou, bombele nu au ajuns acolo unde trebuiau, adică în Gara de Nord, ci chiar în centrul orașului. La fel s-a întâmplat și la Ploiești.
Deși s-au apărat cu mai mult de 50 de aparate grupate pentru fiecare oraș, românii și germanii nu au reușit să doboare decât 4 bombardiere și 4 avioane de vânătoare la București și 3 bombardiere la Ploiești.
Ce nota SSI
Imediat ce bombardamentul s-a terminat în București, o notă neobișnuită a SSI notează: „Contactul ce-l au ofițerii și soldații germani cu publicul în adăposturile comune, dar mai ales după ieșirea din adăpost, când aceștia datorită firii lor sau obișnuinței lor privesc dezastrul cu indiferență, provoacă murmure și manifestări din ce în ce mai accentuate. […] În legătură cu această chestiune se afirmă că ar fi necesar ca de comun acord autoritățile militare române și comandamentul German să dispună ca ofițerii germani să evite contactul cu populația civilă în timpul și chiar imediat după atacurile aeriene, pentru a se evita provocațiuni și dintr-o parte, și dintr-alta” .
La Ploiești, SSI remarcă scurt: „O atmosferă de ostilitate împotriva germanilor este tot mai vădită” .
La București sunt 195 de morți. 18 incendii distrug case în mai multe cartiere, ridicând numărul imobilelor distruse complet la 186.
Noaptea, tot mai des vin avioane britanice să arunce noi manifeste. Apare unul nou, intitulat: „Națiunile Unite au vorbit, acum România are cuvântul”.
Turnu Severin, luminat cu rachete pentru ca bombardamentul să fie cât mai precis
În noaptea care a urmat dublului atac asupra Bucureștiului și Ploieștiului, un nou oraș plătea un tribut de sânge: Turnu-Severin. Experimentații britanici care dansau deasupra Dunării în lumina lunii, zburând la 60-70 de metri deasupra apei, pentru a nu distruge bombele de 500 de kilograme la impactul cu oglinda apei, zburau acum lejer la 5.000 de metri, bombardând cu ajutorul noului radar H2Y orașul dunărean, dar mai ales portul său, unde barjele germane încărcate cu petrol adus de la Giurgiu înaintau spre Budapesta și Viena. Orașul a fost luminat continuu de rachete luminoase, pentru ca bombardamentul să fie cât mai precis. În cursul nopții s-au înregistrat aproximativ 38 de morți.
Nici nu s-au stins toate incendiile nocturne, căci bombele americane au căzut din nou peste Turnu Severin, pe 16 aprilie, la ora 15:00. Atacatorii au venit cu o formație de 151 de bombardiere însoțite de noi aparate de vânătoare, 46 de P 51 noi-nouțe, care, în lipsa opoziției, atacă trenuri. Un Mustang este atacat și doborât chiar de un bombardier american, atât de noi venite erau aceste avioane pe cerul războiului. Întâmplător, în gară se afla un tren german plin de muniții. El a luat foc și a explodat continuu, până noaptea târziu.
În total, în cele 2 bombardamente de la Turnu-Severin au murit 162 de persoane și au fost distruse 250 de case, catastrofă ce a determinat părăsirea orașului în următoarele zile de către jumătate din populație.
Valizele și geamantanele, singurele obiecte care se cumpărau
Tot pe 16 aprilie, 126 de bombardiere americane atacă Brașovul, țintind toată zona industrială. Românii și germanii opun o puternică rezistență, dar nu reușesc să doboare decât 5 bombardiere, cu prețul a 10 avioane de vânătoare. Cartierele bombardate au fost vizitate atât de mareșalul Antonescu, cât și de Regele Mihai și Regina Mamă. Au murit atunci 184 de persoane, iar industria brașoveană a fost grav afectată. Mulți supraviețuitori ai bombardamentului și-au petrecut noaptea în pădurile din apropiere, trăind o panică multiplicată inutil de cele 3 alarme nocturne care s-au dat după bombardament fără niciun rost.
A doua zi, la prânz, pe Dunăre, un șlep românesc lovește o mină britanică și se scufundă. Echipajul scapă în întregime.
La Brașov, oamenii au mai stat și a treia zi de Paște – 18 aprilie – prin păduri. Abia în ziua de 19 au mai revenit în oraș locuitori. Magazinele nu au avut clienți. Singurul articol care s-a vândut imediat a fost geamantanul sau valiza, scrie Lucian Dobrovicescu în Historia.
Istoricul militar Alesandru Duțu precizează că în România au fost ucise, în perioada 4 aprilie – 19 august 1944, 7.693 de persoane şi rănite 7.809, fiind distruse 47.344 de clădiri.
Se încarcă comentariile...
