Ceata de feciori din Țara Făgărașului, în patrimoniul UNESCO. Este cel mai bine păstrat obicei din zona Brașovului
0Obiceiul cetelor de feciori datează de cel puțin 250 de ani în Țara Făgărașului și este păstrat și acum cu sfințenie în toate satele din zonă. Tinerii îi colindă pe săteni în seara de Ajun
Sursa VIDEO Facebook Țara Făgărașului
Unul din cele mai frumoase și așteptate obiceiuri din Țara Făgărașului este cel al constituirii cetelor. Odată cu prima dintre sărbătorile creștine din luna decembrie, tinerii din fiecare sat se strângeau și pregăteau colinda cu care mergeau de Crăciun pe la gospodarii din sat, în special la cei care aveau fete de măritat.
După întreruperea cauzată de restricțiile din perioada pandemiei, obiceiul cetelor din Țara Făgărașului a fost reluat în acest an. Conform tradiției păstrate din străbuni, ceata de feciori se constituie în seara de Sfântul Nicolae în diverse localități din zonă. Înainte de pandemie erau peste 30 de cete, iar acum acestea au început din nou să se adune.
„Văd cu bucurie că tinerii încep din nou să se organizeze, ceea ce nu poate decât să ne bucure, pentru că sper să ajungem din nou la momentul acela, cum am avut prin 2008, 2009, când, la Parada cetelor de feciori de la Făgăraș, în ziua de Bobotează, erau peste 35 de cete. Am văzut, cu bucurie, că se organizează, după ani de zile, ceata de la Mândra, am văzut la Dumbrăvița, unde au revenit în forță feciorii și fac cele două cete obișnuite, cea din vale și cea din deal”, a anunțat managerul Centrului Cultural Reduta din Brașov, care gestionează și Serviciul Cultură Tradițională, Adrian Vălușescu.
Cetele, deja constituite în cele mai multe sate
Liderul culturii tradiționale din județul Brașov spune că știe sigur că la Mărgineni se face o ceată, pentru că tinerii din grupul de colindători au fost deja prezenți la Brașov, la Centrul Cultural Reduta, la Festivalul „Lerui, ler”, organizat de Școala Populară de Artă. În multe alte localități, tinerii au început deja să se strângă și se pregătesc pentru Crăciun, când vor merge cu colindul.
La constituire, cetașii își aleg funcția pe care o vor avea până la Sfântul Ioan, atunci când se încheie perioada sărbătorilor. Tot în această perioadă, ei aleg și colindele ce vor fi cântate în Ajun de Crăciun în gospodăriile localnicilor, precum și gazda, casa în care ceata se adună, de fapt.
De asemenea, aleg și fetele cele vor fi partenere la deschiderea jocurilor. Obiceiul are rădăcini încă din anul 1765 și este considerat a fi cel mai vechi și bine păstrat dintre toate tradițiile din Țara Făgărașului.
„Totul se face după un tipic care este stabilit de când se cunoaște acest obicei și originea lui se pierde undeva în negura vremurilor, pentru că este o formă de organizare ca o fraternitate bărbătească, poate cea mai veche formă de organizare pentru diriguirea treburilor dintr-o comunitate sătească. Acest obicei important, colindatul cu ceata de feciori, este inclus și în patrimoniul UNESCO”, a mai precizat Adrian Vălușescu.
Vătafi, contabili, crâșmari
Feciorii își aleg în fiecare an un vătaf mare, un vătaf mic, un contabil, un crâșmar, un ajutor de crâșmar și un fochist, fiecare cu fata lui. De asemenea, ceata își alege și o gazdă în care membrii ei se vor aduna în fiecare seară până la Crăciun, ca să învețe colindele.
Vătaful mare este conducătorul și purtătorul de cuvânt al cetașilor. Vătaful mic este cel care bagă fetele în joc și le joacă în Ajunul Crăciunului. Contabilul este cel care tine evidența banilor pe care ceata îi primește și a cheltuielilor necesare bunei desfășurări a tuturor evenimentelor în care este implicate ceata de feciori.
Crâșmarul și ajutorul de crâmar sunt cei care îi servesc pe sătenii sau străinii care vin în vizită la gazda cetei.
Costumul popular, obligatoriu la evenimente
Băieții care fac parte din ceată se îmbracă la toate evenimentele în costum popular, alcătuit din cioareci, cămașă, șerpar, cheptăriță, mânecări, tricolor. La unele dintre cete iese în evidență vârsta împodobită cu pene de păun și bățul cu o mie de ciucuri. În plus, vătaful mare are și o traistă înflorată, pentru banii care se adună la colindat.
Țara Făgărașului este una bogată în tradiții bine păstrate, precum și în colinde. Din acest motiv, tinerii se întâlnesc din timp și aleg colindele cu care vor merge prin sat de Crăciun, după care le repetă împreună până când totul iese perfect. Pentru fiecare sat, ceata de feciori este o mândrie, iar tinerii fac totul ca obiceiul să fie conservat și cât mai bine ilustrat.
Două săptămâni de sărbătoare pe ulițe
Din 24 decembrie și până în 7 ianuarie, satele făgărășene sunt în sărbătoare. Colindele răsună pe ulițe, sătenii se adună la joc în vatra satului și toată lumea poartă frumoasele costume populare tradiționale.
Cel mai spectaculos moment va fi în data de 7 ianuarie, atunci când în Făgăraş are loc Festivalul Cetelor de Feciori din Țara Făgărașului, iar după aceea, cetele se desfac și astfel se încheie seria de obiceiuri şi tradiţii specifice perioadei sărbătorilor de iarnă.
Însoțite de preoții și primarii din localitățile din care provin, cetele de feciori din satele din județele Brașov și Sibiu, din Țara Făgărașului, prezintă în cel mai mare oraș din zonă tradițiile, portul și colindul din aceste sate. După ce colindă în catedrala din Făgăraș, cetele participă la parade care se desfășoară în centrul orașului.
La final, fiecare ceată urcă, pe rând, pe scena amplasată în centrul Făgărașului unde vătafii își prezintă grupurile care interpretează cântece și jocuri.
Se încarcă comentariile...
