Gheţarul de la Vârtop, casa omului de Neanderthal. Cum arată cea mai veche urmă umană descoperită în România

0
0
Urma descoperită în peştera de la Vârtop
Urma descoperită în peştera de la Vârtop

O urmă de picior al Omului de Neanderthal descoperită în judeţul Alba, în peştera Vârtop, reprezintă cel mai vechi semn al vieţii omeneşti de pe teritoriul României.

Este vorba despre o amprentă pietrificată, care, după cercetările specialiştilor speologi, s-a dovedit a aparţine unei forme umane care trăia în urmă cu 62.000 de ani.  Lângă satul Casa de Piatră, comuna Arieşeni, judeţul Alba, se află peştera Vârtop. În această peşteră, în anul 1974 a fost descoperită „Sala Paşilor” (de o echipă condusă de prof. dr. Iosif Viehmann), în care au fost descoperite urme pietrificate ale „Omului de Vârtop”. 

„Deasupra, în tavan e o gaură. Ştiu că am doi alpinişti desăvârşiţi de la Clubul Universitar Cluj, pe care îi rog să-mi mijlocească trecerea prin strâmtoare, prin găurica din tavan. Nu termin bine parcursul peşterii cu studenţii, şi cei doi vin victorioşi: «Domnule profesor, puteţi trece!». Acum cum urcăm? Ei fiind alpinişti urcă ca un paianjen. Studentul Ioan Bucur, astăzi membru corespondent al Academiei Române, un important profesor de geologie al Univesităţii Babeş-Bolyai, face pentru mine o scară a măgarilor (…). Eu hotăresc să scoatem o bucată mare de «lapte de piatră concreţionat». Cu toate precauţiile, eşantionul a crăpat foarte puţin, şi în margine de imagine. Urma este obiect de tezaur în colecţia de formaţiuni a Institutului de Speologie din Cluj, pentru că este prima urmă descoperită cu desăvârşire şi siguranţă în carstul sau în peşterile României. Cea mai perfect conservată urmă antropo din peşterile Terrei“, astfel a descris regretatul prof. Iosif Viehmann, fost cercetător principal la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, modul cum s-a realizat descoperirea. Urma are 22 de centimetri lungime şi 10,6 centimetri lăţime, iar degetul mare este mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, se presupune că el putea „apuca” obiecte cu piciorul, aşa cum fac maimuţele. Înălţimea sa nu depăşea 146 de centimetri.

urma om vartop

După descoperire, în urma cercetărilor realizate de Iosif Viehmann, împreună cu antropologul Cantemir Rişcuţia, acesta a stabilit că este vorba de un om de Neanderthal. „Sala Paşilor” nu se află pe parcursul turistic şi este greu accesibilă, ceea ce a făcut ca existenţa ei să rămână necunoscută speologilor amatori. La momentul descoperirii, pentru că era unicat, Viehmann a decis să o scoată afară, pentru a o păstra şi studia în muzeu (Muzeul Racoviţă al Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă” Cluj. Peste timp, s-a dovedit că a fost o decizie foarte bună, pentru că în 1995, când  s-a dorit să se ducă colegi din străinătate să vadă urma de la Vârtop, s-a constatat că ce mai rămăsese, respectiv un călcâi şi partea din faţă a piciorului au fost scoase afară cu ajutorul unui fierăstrău electric şi ca urmare peştera fiind vandalizată nu mai era nimic de văzut în ea.

urma om vartop

Din momentul descoperirii şi până în anul 2005 au fost făcute numeroase presupuneri privind vârsta omului care s-a plimbat în peştera Vârtop. Presupunerile au venit pe baza măsurătorilor lungimii urmei, lăţimii urmei, adâncimii şi aşa mai departe. S-au vehiculat vârste între 18.000 şi 80.000 de ani fără o bază de datare radiometrică, ci pur şi simplu pe analiză antropologică. Urma a fost lăsată într-un material moale, ceea ce speologii şi mineralogii cunosc sub numele de ”montmilh”. Omul a călcat şi a rămas această amprentă. După ce a plecat din locul respectiv, peste urmă, din tavan a început să picure apă, şi a început formarea unei mici stalagmite. Începând de prin 1993 specialiştii au început să lucreze în laboratorul de datare Uraniu-Thoriu a Universităţii din Bergen Norvegia, unde s-a datat baza stalagmitei la 62000 de ani, ceea ce înseamnă că urma nu putea fi mai recentă de 62000 de ani. Este prima urmă de neanderthalian care a fost datată direct prin metoda Uraniu-Thoriu. 

Ulterior întrucat în Cluj se adusese un tomograf performant cu acesta s-au realizat secţiuni imagistice prin urmă şi s-a constatat că momentul în care omul de neanderthal a paşit şi a lăsat urma a fost în urmă cu 62000 ani, ulterior aceasta urma umplandu-se cu alt material in perioada mai recentă. În prezent Peştera Vârtop este accesibilă turiştilor, în grija Administraţiei Parcului Natural Apuseni.

Citiţi şi:

 

Geograful francez care a câştigat pentru România teritorii importante de la Ungaria după Primul Război Mondial

 

Calvarul pacienţilor din Alba se apropie de final. Proiect cu finanţare europeană de peste 10 milioane de lei pentru relocarea policlinicii Spitalului Judeţean

 

Primarul din Alba Iulia vrea ca Biserica şi Armata să plătească impozit ca orice contribuabil: „De la Sfântu Petru în jos toată lumea plăteşte“

Alba Iulia


Ultimele știri
Cele mai citite