Uniunea Europeană îşi schimbă becurile

Uniunea Europeană îşi schimbă becurile

Un program de înlocuire a becurilor incandescente cu becuri economice va fi demarat la nivelul tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, începând din 2009. Schimbarea se

Un program de înlocuire a becurilor incandescente cu becuri economice va fi demarat la nivelul tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, începând din 2009.

Schimbarea se va efectua treptat, dar instituţiile de stat vor fi obligate să opereze integral înlocuirile chiar de anul viitor. Scopul deciziei luate la Bruxelles este reducerea consumului de energie.

Prin generalizarea, la nivelul Uniunii Europene, a utilizării becurilor fluorescente compacte, se apreciază că se va realiza o economie de cel puţin cinci miliarde de euro.

Calculele specialiştilor au relevat că, în cazul în care fiecare casă din Germania şi-ar înlocui becurile cu unele fluorescente, consumul de energie electrică ar scădea cu 7,5 miliarde kilowaţi, iar emisiile de dioxid de carbon s-ar reduce cu 4,5 milioane de tone pe an.

La un consum energetic cu 80% mai mic, lămpile şi becurile fluorescente dau aceeaşi luminozitate ca becurile obişnuite şi au o durată de viaţă de zece ori mai mare

Din 2009, UE va introduce treptat un program de înlocuire a becurilor incandescente, cu becuri economice. Scopul este reducerea consumului de energie.

Becul economic este un bec fluorescent compact (Compact Fluorescent Lightbulb, pe scurt CFL) care consumă de cinci ori mai puţină energie şi chiar dacă costul său este mai ridicat, acesta se amortizează pe parcursul utilizării, cu atât mai repede, cu cât se folosesc mai multe astfel de becuri.

Planul de înlocuire a becurilor incandescente cu becurile economice CFL se va aplica gradual, prin introducerea unor standarde stabilite în funcţie de numărul de waţi consumaţi şi de clasa de eficienţă energetică.

Becul lui Edison devine "istorie"

Prin generalizarea, la nivelul Uniunii Europene, a utilizării becurilor fluorescente compacte, se apreciază că se va realiza o economie energetică a cărei valoare este estimată între 5- 8 miliarde dolari.

Economia financiară care se va realiza nu este, totuşi, cel mai important argument pentru înlocuirea becurilor pe care le folosim în prezent, cu becurile economice CFL. Cu mult mai importantă este consecinţa benefică asupra mediului pe care această măsură o va atrage.

Calculele relevă că, dacă în Germania, fiecare reşedinţă şi-ar înlocui toate becurile cu CFL, consumul de energie electrică ar scădea cu 7,5 miliarde Kw, iar emisiile de dioxid de carbon s-ar reduce cu 4,5 milioane de tone, pe an. La nivelul UE, emisiile de CO2 s-ar reduce, anual, cu 23 milioane de tone. Germania şi-a propus ca, până în 2020, să realizeze înlocuirea tuturor becurilor clasice cu becuri economice de tip CFL. În opinia experţilor, becurile incandescente vor dispărea din Europa, până la jumătatea deceniului următor.

În acelaşi timp se atrage atenţia că această înlocuire trebuie să se realizeze treptat, pentru ca cererea să nu depăşească capacitatea de producere a becurilor fluorescente compacte. Termenul-limită până la care europenii îşi vor înlocui becurile din casă este considerat anul 2015.

Australienii au anunţat, din 2007, că vor interzice utilizarea becurilor incandescente în anul 2010. California şi-a propus ca termen-limită anul 2018, iar Noua Zeelandă va trece prima în "istorie" becul lui Edison, interzicându-l cu începere din octombrie 2009.

Acuzat şi abandonat

Reglementările legate de înlocuirea becurilor clasice cu cele economice fac parte din noile politici de protecţie a mediului care se aplică la nivelul întregii planete.

În Europa se prevede ca, până în 2020, eficienţa energetică, în cadrul ţărilor din UE, să crească cu 20%. Iar becurile pe care le folosim în prezent, cu un randament de doar 5% lumină, restul energiei consumate fiind pierdută sub formă de căldură, sunt acuzate că măresc încălzirea globală. Ingraţi, după ce mai bine de un secol au beneficiat de lumina lor, oamenii le spun, acum, în prag de despărţire, "Ucigaşi ai mediului" ("Climate Killers").

Este clar că becurile incandescente vor dispărea din Europa până la jumătatea deceniului următor. Dar înlocuirea lor se va face treptat, pentru a putea acoperi cererea de becuri economice.
Jürgen Waldorf,
German Electrical and Electronic Manufactures Association (ZVEI)

23 milioane tone CO2

- mai puţin în aerul Europei, în 2020

Lămpile fluorescente produc lumină "rece"

Becul incandescent luminează prin trecerea curentului electric printr-un fir metalic, numit filament, care, la o temperatură foarte ridicată, emite lumină şi căldură. Din cauză că 95% din radiaţia sa este calorică, în condiţiile încălzirii globale, efectul cumulat al iluminării cu astfel de becuri a devenit inadmisibil.

Inventate de Tesla

Spre deosebire de ele, becurile fluorescente compacte au avantajul de a produce lumină "rece". În interiorul lor, curentul electric trece printr-un gaz, de obicei, argon, care emite lumină ultravioletă. Pereţii, acoperiţi cu un strat de fosfor, reflectă în alb, lumina ultravioletă.

Inventate de Nikola Tesla, aceste dispozitive de iluminat s-au comercializat din anii 20 ai secolului trecut şi până în anii '80 au fost bine-cunoscute sub forma tuburilor de neon.

Spre deosebire de acestea, becurile fluorescente compacte sunt mult mai uşor de utilizat şi au forme diverse care se pot adapta designului lustrelor şi al obiectelor de interior.

Obligatorii în instituţiile româneşti

În luna martie a.c., ministrul mediului a anunţat că becurile ecologice CFL devin obligatorii în toate instituţiile publice, începând din 2009.

Tot din 2009, instituţiile vor fi obligate să folosească, în proporţie de 15%, hârtie şi produse IT
"verzi", adică hârtie reciclată şi calculatoare cu un consum energetic redus.

Peste 30% din români utilizează becuri CFL, deşi preţul lor este cam de 10 ori mai mare decât al celor clasice.

Iluminatul ecologic reduce poluarea cu mercur de 15 ori

Este ştiut faptul că becurile fluorescente conţin o mică cantitate de mercur, de aproximativ 4 mg. Cu cât vor deveni mai populare, cu atât responsabilitatea manipulării, depozitării şi reciclării lor este mai mare.

Pentru că, în caz de spargere a unui bec CFL, mercurul se răspândeşte şi toxicitatea lui ne poate afecta sănătatea. Iar deteriorarea în cantităţi mari a acestor becuri, ca orice produse cu mercur, poate genera o poluare gravă a mediului.

Reciclarea este obligatorie

Din aceste motive, becurile CFL şi lămpile cu neon uzate se depozitează într-o pungă de plastic, ca şi bateriile consumate, iar firmele de salubrizare au obligaţia sortării şi reciclării lor.

În cazul în care un bec CFL se sparge în casă, este bine să se deschidă cea mai apropiată fereastră, iar resturile nu se strâng cu aspiratorul, ci se depun separat, la gunoi. Dar, deşi conţin mercur, utilizarea, pe scară largă a becurilor CFL duce, în mod paradoxal, la scăderea gradului de poluare cu acest metal nociv.

Concluzia se deduce pe baza unui calcul de rentabilitate, care se aplică celor mai mari surse de poluare a aerului cu mercur, care sunt tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili, în special a cărbunelui.
Astfel, o termocentrală care emite 10 mg de mercur pentru a furniza curent electric unui bec incandescent va emite doar 2,4 mg de mercur pentru a aprinde un bec CFL.

Pentru că, un bec economic utilizează cu 75% mai puţină energie electrică, faţă de un bec clasic, oferind o lumină comparabilă ca intensitate.

Mai multă lumină

În România sunt, în medie, 0,2 becuri CFL/gospodărie, faţă de 2,71 care este media europeană.
Utilizarea becurilor ecologice este, la noi, de 14 ori mai scăzută decât în Europa şi de cinci ori mai mică, decât în ţările care au aderat în 2004 la UE.

Un bec CFL de 13-15W luminează cât un bec clasic de 60W; un CFL de 20W luminează cât un bec de 75W; Un bec "verde" de 26-29 W luminează cât unul incandescent de 100 W; iar un CFL de 38-42 W luminează cât un bec obişnuit de 150W.

Dispozitive automatizate

Becurile fluorescente compacte reprezintă un mare pas în iluminatul viitor al caselor noastre. Ele ne ajută să economisim bani prin scăderea consumului de electricitate şi să contribuim la reducerea emisiilor de carbon şi a poluării cu mercur.

În plus, utilizarea lor deschide drumul unui iluminat inteligent care va schimba întreg confortul locuinţei. Noile locuinţe, dar şi instituţii, precum, băncile, hotelurile, spitalele, teatrele, supermarketurile utilizează, deja, dispozitive de control al luminii, prin combinarea automatizării cu funcţionarea programată.

Confortul telecomenzii

Aceste sisteme bazate pe folosirea telecomenzii şi a dimmerelor (variatoare electronice care înlocuiesc întrerupătoarele de astăzi) se vor extinde şi la echipamentele de încălzire, ventilare, aer condiţionat, iluminat variabil, interior şi exterior, ascensoare, senzori de acces, sisteme de securitate, sisteme de maşini şi agregate de gătit şi de spălat, ceea ce înseamnă optimizarea eficientă a tuturor consumurilor de energie.

Din motive economice, asociaţiile de proprietari au început să se arate interesate de înlocuirea becurilor clasice, incandescente.