Termocentrale cu apă de mare

Zeci de miliarde de metri cubi de gaz toxic otrăvesc apele Mării Negre. În adâncurile lipsite de oxigen, producţia hidrogenului sulfurat nu încetează nicio clipă, o specie de bacterii

Zeci de miliarde de metri cubi de gaz toxic otrăvesc apele Mării Negre. În adâncurile lipsite de oxigen, producţia hidrogenului sulfurat nu încetează nicio clipă, o specie de bacterii anaerobe îmbogăţind permanent zăcământul de o mare valoare energetică.

Dacă ar fi extras, prin arderea lui într-o termocentrală, s-ar putea genera cel puţin 4.000 de megawaţi, obţinându-se în plus cantităţi imense de sulf coloidal şi apă grea.

Hidrogenul sulfurat dizolvat în apele mării are o putere calorică mai mare decât metanul şi se aprinde imediat ce intră în contact cu oxigenul atmosferic.

Din acest motiv, dacă un cutremur l-ar elibera din adâncuri, Marea Neagră ar putea fi aruncată în aer de o explozie colosală. Exploatarea acestui gaz poate asigura independenţa energetică a României şi ar curăţa apele mării de o substanţă care ucide vieţuitoarele.

Exploatarea hidrogenului sulfurat dizolvat în apele de adâncime ale Mării Negre ar putea asigura necesarul energetic al României pentru cel puţin 50 de ani

Zăcăminte asemănătoare din fiordurile Norvegiei sunt folosite la producerea apei grele. Prin aprinderea acestei substanţe, Marea Neagră ar putea fi "detonată".

Adâncul Mării Negre este un uriaş rezervor de hidrogen sulfurat, spun specialiştii români de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu Vâlcea. Acest gaz solubil în apă arde uşor în contact cu oxigenul atmosferic şi are o putere calorică mai mare decât cea a gazului metan.

Cercetătorii au estimat, încă de acum câteva decenii, că pungile de hidrogen sulfurat constituie un real pericol dacă nu sunt utilizate. Pe lângă faptul că viaţa subacvatică riscă să dispară în următorii 30 de ani, în cazul unui cutremur major, cele câteva miliarde de metri cubi de hidrogen sulfurat ar putea ieşi la suprafaţă şi în contact cu aerul s-ar aprinde instantaneu, provocând o explozie echivalentă cu a unei bombe atomice.

Ceauşescu plănuia o centrală

Avertizat de experţii militari, fostul lider comunist hotărâse construirea unei termocentrale lângă Năvodari. Aceasta urma să utilizeze hidrogenul sulfurat adus la mal cu ajutorul unei conducte de captare montate în groapa de mare adâncime a Mării Negre situată la est de Constanţa, la aproximativ 250 de kilometri de mal.

Ca să-l descurajeze pe Ceauşescu, ruşii au contrazis analizele chimiştilor români şi au pretins că apa de mare nu conţine "destul hidrogen sulfurat", iar termocentrala ar fi "nerentabilă".

Verificările făcute de cercetătorul francez Jacques-Yves Cousteau au confirmat însă faptul că, sub un strat gros de 200 de metri de apă de mare obişnuită, Marea Neagră e plină de hidrogen sulfurat.

Proporţia minimă estimată de Cousteau a fost de 42 de centimetri cubi la litru, dar el a avertizat că speciile de bacterii anaerobe care produc acest gaz sunt foarte productive şi concentraţia zăcământului creşte continuu.

Francezul a recomandat exploatarea gazului, fie pentru producerea apei grele, fie pentru generarea de electricitate prin arderea lui într-o termocentrală, dacă nu în alt scop, măcar pentru salvarea vieţuitoarelor marine.

Americanii confirmă structura apei

În august 2007, cunoscutul profesor Robert Ballard şi o echipă de specialişti de la Institutul de Explorări Oceanice al Universităţii din Delaware au verificat şi au confirmat concentraţia apelor de adâncime din Marea Neagră.

Devenit celebru după ce a descoperit epava Titanicului, Ballard a constatat şi el faptul că "90% din apa Mării Negre este lipsită de oxigen şi prezintă importante concentraţii de hidrogen sulfurat dizolvat". El spune că stratul de apă proaspătă de la suprafaţă presează ca un capac peste "apa toxică, îmbibată cu hidrogen sulfurat şi apă grea, improprie vieţii".

Testele s-au desfăşurat în Ucraina, în largul portului Sevastopol, cu ajutorul unei sonde subacvatice. Doerri, un submarin robotizat dotat cu senzori de ultimă generaţie care pot analiza compoziţia apei de mare, a desfăşurat mai multe operaţiuni de verificare, care în total au durat peste 14 ore, a precizat New Scientist.

Apa din adâncurile Mării Negre conţine importante cantităţi de hidrogen sulfurat
Robert Ballard,
profesor, Universitatea
din Delaware

90 la sută

- din apa Mării Negre este lipsită de oxigen

Efecte biologice

Unele celule din organismele mamiferelor produc cu intenţie hidrogen sulfurat, pe care îl eliberează în cantităţi mici în sânge. El acţionează ca un vasodilatator şi este necesar creierului în cadrul activităţii de memorare.
Efectul benefic al usturoiului derivă din catabolizarea polisulfurilor din componenţa sa, care se transformă treptat în hidrogen sulfurat.

Dacă celulele produc un exces de hidrogen sulfurat, activitatea creierului este paralizată, unul dintre efecte fiind inducerea hibernării. Hidrogenul sulfurat adăugat treptat în aer scade dramatic metabolismul şi reduce temperatura corpului.

Cercetătorii români recomandă investiţii urgente în domeniu

Fizicianul Silviu Dragomirescu, cel care a înaintat o cerere de brevet pentru o instalaţie de extragere a hidrogenului sulfurat şi a apei grele din Marea Neagră încă din 1981, a trimis din nou, în anul 1999, întreaga documentaţie oficialităţilor române. Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină a răspuns doar că "este oportună iniţierea unor cercetări complexe geologice în acest caz".

Studiile au fost reluate abia în anul 2004, de o echipă de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu Vâlcea. Directorul ştiinţific al acestei instituţii, Vasile Stanciu, propunea prin 2005 o nouă soluţie, de ardere "in situ", adică în adâncuri, a hidrogenului sulfurat cu ajutorul unei pile de combustie cu ardere galvanică.

Concurenţa nu stă pe gânduri

Institutul a recomandat insistent autorităţilor exploatarea zăcământului, subliniind că producerea de energie electrică ar elimina toxicitatea apei pentru vieţuitoarele marine şi ar reduce riscul unei explozii în caz de cutremur.

Energia alternativă bazată pe arderea hidrogenului sulfurat e o idee tentantă pentru toate ţările din jur. Bulgaria şi Turcia s-au arătat interesate, iar Ucraina deja iniţiază cercetări şi propune "împărţirea" Mării Negre.

Dragomirescu spune că exploatarea apei de adâncime şi aducerea ei la mal, pentru dezvoltarea unei termocentrale care va produce cam 4.000 de megawaţi, nu este complicată. "Apa de adâncime are o presiune de peste 200 de atmosfere şi prin simpla instalare a unei conducte, soluţia-zăcământ ar ieşi singură la suprafaţă, conform principiului vaselor comunicante, exact ca petrolul", susţine fizicianul.

50 de ani

- de independenţă energetică ar obţine România prin exploatarea hidrogenului sulfurat din Marea Neagră.

Curiozităţi de laborator

Hidrogenul sulfurat (H2S) şi apa (H2O) sunt asemănătoare din punctul de vedere al legăturilor chimice (covalente), sulful şi oxigenul fiind în aceeaşi grupă a Tabelului Elementelor.

În timp ce apa întreţine viaţa, hidrogenul sulfurat este un gaz toxic.Hidrogenul sulfurat e un gaz cu un puternic miros de "ouă clocite", dar sulful este un cristal galben inodor.

Între hidrogenul sulfurat şi apa obişnuită pot avea loc schimburi izotopice în mai mulţi paşi, care duc la obţinerea apei grele, cunoscută pentru capacitatea de a modera reacţiile nucleare.

H2S se formează în timpul procesului de descompunere a organismelor moarte, sub acţiunea bacteriilor anaerobe. Cantităţi din acest gaz apar şi în timpul erupţiilor vulcanice, prin hidroliza sulfurilor metalice.