Santorini, insula creată de cel mai mare dezastru natural

Perla litoralului grecesc e vizitată de 50.000 de persoane în fiecare zi de vară, insula fiind în topul destinaţiilor turistice din Grecia Monument de arhitectură şi geologie, insula

Perla litoralului grecesc e vizitată de 50.000 de persoane în fiecare zi de vară, insula fiind în topul destinaţiilor turistice din Grecia

Monument de arhitectură şi geologie, insula este, pentru mulţi, emblema vizuală a Greciei. Un spaţiu care s-a născut prin dispariţia unei civilizaţii.

Una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din Grecia, Santorini şi-a câştigat renumele de insulă-vedetă a spaţiului elen datorită peisajelor impresionante şi încărcăturii istorice şi culturale. Insula Santorini din sudul arhipelagului Cicladelor a apărut în urma celui mai mare dezastru natural din istoria omenirii.

Este vorba despre erupţia unui vulcan care a îngropat în cenuşă civilizaţia minoică, în urmă cu peste 3.600 de ani.

Pe seama aceluiaşi cataclism este pusă şi distrugerea unor părţi importante din Creta, aflată la aproximativ 110 kilometri distanţă. O altă ipoteză, susţinută mai degrabă de legendă decât de mărturii istorice, presupune că Santorini este parte a dispărutei Atlantide.

Lumea contrastelor

Deşi cu o suprafaţă restrânsă, ce poate fi străbătută, pe jos, în două ore, insula este o destinaţie care poate fi aleasă deopotrivă de cei care preferă o vacanţă cu mult zgomot, precum şi de turiştii care îşi doresc un concediu departe de agitaţia cotidiană.

Capitala Fira se întinde pe crestele abrupte ale insulei, la circa 300 de metri înălţime. Deşi nu are plaje, oraşul este preferat pentru atmosfera cosmopolită şi viaţa de noapte activă. Alte oraşe atrag prin clădirile mari, luxoase, care oferă tot confortul unei vacanţe ideale.

De cealaltă parte, se găsesc localităţile care pot fi catalogate ca fiind sărace, singura perioadă de "prosperitate" fiind sezonul de vară.

Pe insulă nu se găsesc râuri şi apa este, de multe ori, insuficientă. Până în anii '90, principala sursă a localnicilor pentru asigurarea proviziilor de apă era ploaia. De asemenea, o altă soluţie o reprezenta apa adusă din zonele continentale. Nevoia de dezvoltare a locurilor a fost conştientizată deopotrivă de localnici, cât şi de autoritătile centrale.

Turismul, principala sursă de venit

Locaţia insulei şi relieful pretenţios au impus turismul ca singură şansă de supravieţuire şi dezvoltare a zonei.
Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport şi conectarea, pe cale maritimă şi aeriană, a acestei destinaţii cu marile oraşe greceşti a asigurat accesul în insulă.

În prezent, cea mai mare parte a celor aproximativ opt mii de locuitori din Santorini trăiesc din turism. Fiecare şi-a deschis o mică "afacere" - cafenea, un mic restaurant sau un bar, magazin cu obiecte tradiţionale ori au ales să îşi transforme casa în pensiune.

Faptul că turismul e singura sursă de venit este confirmat şi de preţurile de aici, de două sau de trei ori mai mari decât în alte oraşe.

Grija pentru tradiţie şi conservare

Solul arid, vulcanic, şi clima pretenţioasă de pe insulă nu au oferit prea multe posibilităţi de-a lungul timpului, însă au dus la crearea unei tradiţii - vinul Assyrtiko. Unicitatea acestui vin alb se datorează, potrivit localnicilor, proprietăţilor solului, pe care s-au străduit să îl păstreze aşa cum l-a dăruit natura.

Cultivarea viţei-de-vie nu este o afacere profitabilă. Zona culturilor este foarte departe de cea locuită, iar recolta este de numai 10-20% din cea pe care o obţin francezii, de pildă.

Grecia, în topul preferinţelor turiştilor

Peisajele unice, plajele curate, bogăţia istorică şi culturală, precum şi ospitalitatea proverbială a grecilor sunt principalele puncte de atracţie ale ţării

Ponderea anuală a turismului în Produsul Intern Brut al Greciei este de 18% (în România acest indicator se situează sub patru procente)

16% din totalul salariaţilor Greciei lucrează în turism, respectiv aproximativ 700.000 de persoane

Peste 16,5 milioane de turişti vizitează anual Grecia

Investiţiile anuale în activităţile şi infrastructura turistică se ridică la aproximativ 40 milioane de euro

Cum se ajunge în Santorini

Insula este conectată la marile oraşe greceşti prin mijloace de transport maritim şi aerian

Santorini are două porturi, unul la Fira şi celălalt la Athinios

Din Creta până în Portul Fira o excursie cu feribotul durează puţin peste trei ore

De la Atena la Santorini, o cursă cu feribotul normal durează nouă ore, iar cu feribotul rapid, şapte ore

Preţul unei astfel de curse este de aproximativ 100 de euro pentru o persoană

Aeroportul este situat la cinci kilometri de capitală, la Monolithos

Pe tot parcursul anului sunt curse de la Atena

În sezonul estival, aeroportul insulei are legături şi cu locaţii internaţionale

Transportul între aeroport şi oraş este asigurat permanent de autobuze şi taxiuri

Transport ecologic pe insula

Pentru a urca din portul Fira în oraş, cel mai recomandat mijloc de transport este măgăruşul

Taxiurile sunt disponibile permanent

Condiţiile pentru a închiria o maşină, o motocicletă sau un scuter sunt permisul de conducere şi vârsta minimă de 21 de ani

Deşi este foarte bine cronometrat, programul autobuzelor este afişat în fiecare staţie

Insula este deservită de o reţea de transport local

Pentru cei care aleg taxiurile este recomandat să verifice înainte cât trebuie să plătească până la destinaţia aleasă

Spectacol vizual

"Suspendată" la aproape 300 de metri de ţărm, capitala nu are plajă. Însă cei care doresc să se relaxeze la soare pot alege plajele aflate la distanţe acceptabile faţă de Fira. Cea mai populată dintre ele este Perissa, la circa 15 kilometri de capitală, iar la zece kilometri distanţă se găseşte Kamari.

Pentru cei care caută locuri mai liniştite, insula oferă plaje "departe de ochii lumii" - Paradise, Cape Columbo sau Vourvoulou. Cea mai spectaculoasă dintre toate rămâne însă Plaja Roşie, care încântă cu nisipurile în două culori, roşu şi negru.

"Cea mai frumoasă", în patrimoniul UNESCO

Cunoscută în antichitate sub numele de Strongyli ("rotund"), insula s-a numit apoi Calliste ("cea mai frumoasă"), pentru ca, ulterior, să primească numele Thera.

Denumirea sub care este recunoscută în prezent a primit-o în secolul al XIII-lea şi vine de la mănăstirea din insulă, Sfânta Irina, numită de greci Aghia Irine şi de marinarii străini, Santa Rini.

Ministrul turismului, Aris Spiliotopoulos, a anunţat recent că Grecia a lansat o campanie pentru înscrierea insulei Santorini în patrimoniul UNESCO