Românii au uitat de pandemie şi au rupt lanţurile. Dr. Marinescu: „Să sperăm că nu vor fi derapaje importante. Avem nevoie să ne protejăm cu mască”

Tinerii s-au înghesuit la distracţie pe litoral Foto Unsplash.com

Litoralul a fost luat cu asalt în acest weekend de tinerii care au uitat de pandemie şi de regulile de distanţare. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Şumuleu Ciuc, unde a avut loc cel mai mare pelerinaj catolic din România. Medicii atrag atenţia că adunările mari de oameni fără mască şi fără distanţare din weekend s-ar putea dovedi riscante în faţa infectării cu SARS-CoV-2, mai ales că nu avem încă un număr suficient de persoane vaccinate

Sătui de restricţiile impuse de pandemie şi stimulaţi de vremea frumoasă, românii au luat cu asalt în acest weekend, pentru a doua oară, plajele de la Vama Veche, dar şi din celelalte staţiuni de pe litoral. Simultan, a avut loc la Şumuleu Ciuc un pelerinaj religios care a concentrat zeci de mii de persoane din toată ţara. În ciuda apelului făcut de autorităţi pentru respectarea regulilor sanitare, multe persoane au mizat pe norocul ca virusul SARS-CoV-2 să le ocolească. 

Riscul de infectare nu a trecut

În Vamă, odată că lăsarea serii, tinerii au ieşit la terase şi au dansat pe plajă. Potrivit autorităţilor, în weekend, în localitate au fost circa 7.000 de turişti. Totodată, sâmbătă, la Şumuleu Ciuc, în judeţul Mureş, a avut loc cel mai mare pelerinaj catolic din România, la care au participat 40.000 de oameni, un număr limitat comparativ cu anii dinaintea pandemiei. Însă nu toţi participanţii au respectat regulile sanitare. 

Specialiştii atrag atenţia că riscul de infectare cu noul coronavirus încă nu a trecut şi ar fi bine să menţinem măsurile indicate pentru a nu zădărnici tot efortul depus până acum. „Este de înţeles că, după o perioadă lungă, de un an şi jumătate, noi, toţi, ne dorim să ne întoarcem către nornalitate. Doar că trebuie să înţelegem că este o normalitate în condiţii de pandemie, încă”, avertizează dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti. 

Ne putem aduna, dar să fim atenţi

În aceste condiţii, trebuie să găsim acea cale de mijloc. „Şi nu întotdeauna este uşor. Sigur că, dacă suntem vaccinaţi, lucrurile sunt sigure, numai că nu suntem într-un procent atât de mare, nu avem încă o vaccinare extinsă, în aşa fel încât, fie că vorbim despre pelerinaje sau vorbim de faptul că suntem aglomeraţi în Vamă sau alte situaţii de acest gen, în continuare este un risc. Pentru că un mare procent dintre noi nu sunt vaccinaţi, la nivel de populaţie. Şi atunci, trebuie să găsim acea variantă în care să ne protejăm. Putem face aceste activităţi, dar să fim, totuşi, atenţi”, atrage atenţia medicul infecţionist. 

Atenţi la distanţare, la contactul prelungit cu persoanele de lângă noi, despre care nu ştim dacă sunt sau nu infectate, adaugă specialistul. 

Riscul unor asemenea concentrări mari de oameni se va vedea în cifrele referitoare la numărul celor infectaţi. „Să sperăm că nu vor fi derapaje importante. Este clar şi s-a spus lucrul acesta: că, în momentul în care sunt zone aglomerate şi interacţionăm cu persoane de lângă noi, pentru o perioadă mai lungă, avem nevoie să ne protejăm cu mască. Acest lucru este legal şi oficial – în momentul în care intrăm în zone aglomerate, ar trebui să ne protejăm”, punctează medicul. 

Cât de disciplinaţi au fost oamenii implicaţi în aceste evenimente şi cât de mult au respectat măsurile sanitare indicate de autorităţi se va vedea în circa două săptămâni. „Trebuie să spunem şi că atunci când suntem în spaţiu liber, riscul este într-adevăr mai mic. Dar acest risc trebuie luat în calcul şi găsită o cale de mijloc, cum spuneam şi mai devreme, astfel încât să ne facem şi activităţile pe care ni le dorim, dar, în acelaşi timp, să fim totuşi şi protejaţi”, a conchis dr. Adrian Marinescu. 

Autorităţile s-au mobilizat pentru vaccinare

Şi tocmai pentru a trece mai uşor peste un eventual val 4 al pandemiei, reprezentanţii Guvernului au fost prezenţi în weekend în centre de vaccinare din toată ţara, în încercarea de a susţine campania de imunizare anti-COVID. Vicepremierul Dan Barna a fost voluntar sâmbătă într-un centru de vaccinare drive-thru, din sectorul 2 al Capitalei. „Am venit să transmit, să distribui în calitate de voluntar certificatele oamenilor care au venit să se vaccineze şi să le mulţumesc, cerându-le totodată să mai vorbească cu prieteni, cu vecini, cu părinţi să-i aducă aici la vaccinare”, a declarat Barna.

„Implicarea populaţiei este foarte importantă“

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, s-a aflat în comuna Vedea din judeţul Giurgiu, iar ministrul Muncii, Raluca Turcan, a vizitat două centre de vaccinare din Constanţa. Şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a mers la centrul de vaccinare din Floreşti, judeţul Cluj.

La rândul lui, dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a vaccinat oameni din comuna Bălăuşeri, judeţul Mureş, unde a fost inaugurată „caravana vaccinării din mediul rural”. Dr. Arafat a explicat că microbuzele ISU merg după un program prestabilit la casele oamenilor care au anunţat că vor să se vaccineze, îi aduc la centrul de vaccinare şi apoi îi duc, înapoi, acasă. 150 de persoane din Bălăuşeri au fost imunizare, şeful DSU remarcând că implicare populaţiei este foarte importantă dacă ţintim să renunţăm la restricţii. Pentru rapel se va organiza o nouă caravană. 

Foto Shutterstock

Pandemia creşte natalitatea în unele ţări din Europa

O serie de ţări europene – Norvegia, Finlanda, Suedia şi Olanda – au înregistrat creşteri ale natalităţii în timpul pandemiei, tendinţă manifestată după zece ani în care natalitatea ss-a aflat în declin. În Norvegia, de exemplu, în primele trei luni din 2021 s-au născut 13.700 de copii, cu aproape 700 de naşteri în plus faţă de primul trimestru al anului trecut, scrie Euronews. Tina Skarbře, una dintre norvegiencele care au ales să nască în pandemie, a declarat că nu dorea ca viaţa să se oprească din pricina COVID-19: „Voiam alt bebeluş şi am simţit că este momentul potrivit să am un al doilea bebeluş”. 

La rândul ei, Ane Margrete Třmmerĺs, consilieră în statistică demografică la Statistics Norway, a declarat că fenomenul poate arăta că securitatea economică şi programele de ajutor social au avut o importanţă în timpul pandemiei şi i-au determinat pe oameni să aleagă să aibă copii.

În alte ţări, afectate dur de pandemie, precum Spania şi Italia, oamenii au ales să nu aducă pe lume copii. În România, cifrele Institutului Naţional de Statistică arată un declin al natalităţii în prima lună din 2021, după ce începuse să crească în decembrie, anul trecut. Astfel, în ianuarie 2021, s-au născut 13.852 de copii, cu 2.005 mai puţini decât în decembrie 2020 şi cu 2.119 mai puţini faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Potrivit aceleiaşi surse, în anul 2020, în România, au fost cele mai puţine naşteri din 1967 încoace – s-au născut 163.000 de copii, cu peste 40.000 mai puţini decât în 2019. 

Natalitate în declin

Anual, între 1970 şi 1989, s-au născut în România câte 360.000 de copii, în medie. În 1989, numărul a fost de 369.000 de copii, iar în 1990, de 314.746. De atunci, natalitatea a scăzut aproape continuu.