RAPORT Canabisul, drogul preferat de tinerii români în 2014. A crescut numărul celor care îşi tratează dependenţa

În aproximativ jumătate dintre decesele prin supradoză a fost implicată o singură substanţă FOTO Shutterstock

Consumul de substanţe ilegale i-a băgat pe tineri în spital şi în 2014. Cei mai mulţi dintre cei care au ajuns la urgenţe şi au beneficiat de tratament au consumat etnobotanice şi canabis, acesta din urmă fiind în topul preferinţelor, potrivit celui mai recent raport naţional privind situaţia drogurilor.

Canabisul s-a aflat, în anul 2014, în topul preferinţelor tinerilor români care consumă droguri. Aşa arată „Raportul naţional privind situaţia drogurilor în 2015”, dat publicităţii de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), potrivit căreia ţara noastră continuă să se numere printre statele europene cu cel mai scăzut consum de substanţe interzise. Concret, marijuana a fost în 2014 pe acelaşi loc cu heroina în ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. Şi cantitatea de canabis capturată de poliţişti în urma controalelor a crescut faţă de 2013, arată acelaşi raport.

Potrivit raportului, măsurile luate de autorităţi dar şi informările referitoare la riscurile pe care etonobotanicele le au asupra sănătăţii au dus la un declin al pieţei de etonobotanice în 2013. Anul trecut, însă, s-au observat uşoare creşteri ale acestui tip de consum, vizibile atât în cererea la tratament cât şi în numărul de urgenţe medicale.

Heroina, consumată în special în Capitală

Opiaceele sunt preferate în special în Bucureşti, unde sunt administrate pe cale injectabilă. De altfel, heroina a fost drogul al cărui consum a generat cel mai mare număr de persoane admise la tratament în anul 2014, subliniază documentul. Spre deosebire de anii trecuţi, şi marijuana a băgat consumatorii, în special pe cei tineri, în spital.

„Admiterile la tratament ca urmare a consumul de canabis au atins un maxim în 2014, în principal, pe fondul modificărilor legislative”, arată raportul. În schimb, numărul consumatorilor de cocaină care au beneficiat de tratament a fost unul mic.

În ceea ce priveşte internarea în servicii de urgenţă, două treimi din cei care au ajuns la camerele de gardă consumaseră o singură substanţă ilegală administrată pe cale pulmonară, respectiv prin fumat.

Peste 50 de decese cauzate de consumul de droguri

Drogurile au făcut însă şi victime. Concret, 33 de persoane au murit în 2014, decesele fiind asociate în mod direct consumului de droguri, în timp ce alte 23 de decese au fost asociate indirect consumului de substanţe interzise. „Decesele au survenit în rândul celor cu istoric îndelungat de consum, calea de administrare a drogurilor fiind, predominant, injectabilă”, arată raportul. În aproximativ jumătate din decesele prin supradoză a fost implicată o singură substanţă.

Chiar dacă anii trecuţi epidemia de hepatite şi HIV-SIDA din rândul consumatorilor de droguri injectabile i-a îngrijorat pe experţii în sănătate publică, anul 2014 a reprezentat o perioadă de stabilizare în ceea ce priveşte dinamica infectărilor cu HIV şi hepatite virale B şi C.

Capturi semnificative de droguri în 2014

Traficul de droguri rămâne concentrat în Bucureşti, Timiş şi Constanţa, informează ANA. Însă, spre deosebire de anul 2013, anul trecut a crescut cantitatea totală de droguri confiscată de poliţişti. Aceştia au capturat cantităţi impresionante de masă verde recoltată.

Anul trecut a fost făcută şi prima captură semnificativă de plante KHAT, pe aeroportul Henry Coandă, plantele care proveneau din Kenya urmau să ajungă în Marea Britanie, fiind disimulate în cutii cu alimente. Cele mai multe dosare penale au fost înregistrate în Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Braşov. Cu toate acestea, Bucureştiul rămâne oraşul cu cel mai mare număr de condamnări, atât pentru trafic de doguri cât şi pentru posesie în vederea consumului.

Din punct de vedere al prevenirii, „majoritatea proiectelor şi intervenţiilor au vizat informarea, educarea şi educarea şi conştientizarea populaţiei generale, respectiv a celei şcolare, privind efectele consumului de alcool, tutun, droguri şi de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive”, conchide raportul.