Poveste de film din Revoluția de la Cluj. Șeful Miliției recunoaște că fotografiile din Paris Match i-au salvat viața: „s-a dat ordin să fiu împușcat”
0Unul dintre misterele Revoluției de la Cluj e dezvăluit după 35 de ani. Șeful Miliției, Rusu Stoian, spune că s-a dat ordin să fie împușcat de către „unii din Armată” și că cele mai cunoscute fotografii ale Revoluției, apărute în Paris Match, i-au salvat viața.
Rusu Stoian, fostul șef al Miliției Cluj în 1989, a lămurit pentru „Adevărul” unul din misterele Revoluției de la Cluj. Acesta este legat de, probabil, cele mai cunoscute fotografii pe plan internațional cu Revoluția română, care au apărut în revista Paris Match la câteva zile după ce au fost făcute.
Cele 21 de poze făcute în 21 decembrie ilustrează unul dintre primele momente ale Revoluţiei de la Cluj, când s-au înregistrat primele victime. Într-un interval de numai 60 de secunde, 12 civili paşnici au fost ucişi în plină stradă, iar 26 au fost răniţi.
Răzvan Rotta, care era în 1989 asistent universitar şi fotograf amtor, a ajuns în centrul Clujului în jurul orei 15.00 pentru a-şi lua acasă fetiţa, care ieşise în oraş. Ceea ce a urmat i-a schimbat viața și a salvat viața mai multor șefi din Miliție și Securitate.
Cel puțin asta reiese dintr-una dintre poveștile Revoluției de la Cluj care seamănă foarte mult cu un scenariu de film. Iar acum, fostul șef al Mițiliei Cluj a confirmat, în cadrul unui eveniment public, la solicitarea reporterului „Adevărul”, că istorisirea este adevărată. El spune că „unii din Armată” au avut ordin să-l împuște și că, într-adevăr, fotografiile lui Răzvan Rotta i-au salvat viața. S-a întâmplat, miercuri seara, la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, la o dezbatere inedită în România în care șefii Miliției au fost puși față în față cu revoluționarii clujeni.
„Fotografiile tale mi-au salvat viața”
Până să ajungă în Paris Match, fotografiile lui Răzvan Rotta au fost văzute de mai multe ori de către autorităţile române.
„Am făcut patru rânduri de fotografii şi le-am ascuns în patru locuri diferite. A doua zi, abia le-am găsit de emoţie. Fotografiile au fost cerute de mai multe ori de procurorii militari, la fel cum am fost de mai multe ori chemaţi să declarăm, eu împreună cu fiica şi cu nevasta, ce am văzut”, povesteşte Răzvan Rotta într-unul dintre multele evenimente publice la care a participat.
El a spus de mai mult ori că cel mai adânc i-a rămas întipărită în memorie vizita pe care a făcut-o la sediul Securităţii din Cluj, în decembrie 1989.
„Dacă e să fi ajutat pe cineva aceste fotografii i-au ajutat pe cei din Miliţie şi poate şi pe cei din Securitate. Armata, pentru că la Cluj Armata a tras în oameni, a încercat să-i acopere pe cei vinovaţi, spunând că cei care au omorât oameni au fost miliţieni sau securiştii. Într-o zi, am fost chemat cu pozele la Securitate. Am remarcat pe coridoare o grămadă de bărbaţi în costume, fără cravate şi fără şireturi, probabil erau şi fără curele, nu am putut observa atunci. Erau poliţişti şi securişti arestaţi în sediul Securităţii şi păziţi de Armată”, povesteşte Rotta.
Intrat într-un birou, anchetatorii i-au cerut pozele. „Nu am vrut să le dau, dar le-am spus că îi las să le vadă. Le-am numărat în faţa lor şi le-am zis: „Vă dau 21 de poze, atâtea vreau să primesc înapoi. Toate pozele au trecut din mână-n mână. Le urmăream ca la alba-neagra ca nu cumva să dispară. S-au uitat la ele şi peste o vreme, mi le-au restituit. Erau toate. N-am observat atunci că 2-3 au fost subtilizate, atunci, duse în laboratorul lor foto, reproduse, şi mi-au fost aduse înapoi”.
Rotta povestește că peste ani de zile s-a întâlnit cu un șef din Miliţie care i-a spus:
„Pozele tale mi-au salvat viaţa. Petru că armata ne-a dus în Someşeni şi a vrut să ne împuşte repede-repede. El a ştiu că eu făcusem pozele întâmplător. O prietenă de-a noastră a urcat la sediul Uniunii Scriitorilor şi a văzut ce se întâmpla pe 21 decembrie în Piaţa Libertării. Ea m-a văzut atuci că fac poze, iar soţul ei era miliţian”, istoriseşte Rotta.
Este una dintre întâmplările pe care Răzvan Rotta, fotograful Revoluției de la Cluj, le-a povestit de mai multe ori. Ca jurnalist preocupat de Revoluție, întotdeauna când reauzeam această istorisire, care pare ruptă dintr-un film, m-am gândit că ar fi și mai extraordinară dacă am afla și varianta acelor generali de miliție și de securitate a căror viață a fost salvată de fotografiile lui Rotta. Este adevărată povestea sau fotograful Răzvan Rotta exagerează?
Ei bine, la 35 de ani de la Revoluție, acest lucru s-a întâmplat. Șeful Miliției de atunci, Rusu Stoian spune cu subiect și predicat, public, că Armata a vrut să-l omoare. Mai exact „unii din Armată”, dar vorbește și despre faptul că fotografiile lui Rotta i-au salvat viața.
„Unii de la Armată au vrut să mă împuște”
Atmosferă tensionată la evenimentul de la BCU, organizat de istoricul Adrian Boda, în care șefii MIliției au fost puși față în față cu revoluționarii.
La prezidiu stă generalul maior în rezervă Rusu Stoian, fostul șef al Miliției în 1989, împreună cu mai mulți adjuncți de-ai lui de pe vremea aceea. Imaginea lui a fost destul de șifonată după Revoluție, spune el pe nedrept.
Rusu Stoian a povestit, într-o sală plină cu foști revoluționari, că în decembrie 1989 se aștepta la o schimbare în România după ce a văzut situația țărilor din jur. În acest context, el susține că a dat ordin ca milițienii să nu-i agreseze în niciun fel de revoluționari.
„Nu i-am bătut pe revoluționari, nu au existat reclamații din partea cetățenilor că cineva a fost bătut. Ordinul primit a fost să nu avem milițieni dezarmați, să nu se lase provocați și să se poarte cu tact față de oameni, iar după 21 decembrie agenții de Miliție au fost retrași în unitate”, a mărturisit acesta.
Revoluționarii prezenți la dezbatere au povestit variantele lor asupra celor întâmplate și au confirmat că, într-adevăr, milițienii nu au tras în oameni.
Stoian a avut o suspiciune în legătură cu faptul că Armata va încerca să dea vina pe Miliție pentru victimele de la Revoluție: „Nu vă amintiți de interviurile pe care le dădea generalul Topliceanu (șeful Armatei, la Cluj-nr) în casă la Doina Cornea, că s-au găsit la noi cartușe aruncate în canal, că s-au găsit milițieni care au tras”.
În acest context, fostul șef al Miliției Cluj spune că a trebuit să se asigure că nu poate fi acuzat „de nimeni cu nimic”. Astfel că în momentul în care a aflat de la soția sa - care se afla la în centru, la Uniunea Scriitorilor, în momentul în care militarii au împușcat mai mulți revoluționari în Piața Unirii – că cineva a fotografiat măcelul, a făcut demersuri pentru a-l găsi.
„Am verificat unde stă domnul Rotta, să-l găsim, să ne dea şi nouă fotografiile, că ştiam că oamenii noștri nu au tras”, a povestit el.
Întrebat de reporterul „Adevărul” dacă crede că viaţa sa și a colegilor ar fi fost în pericol dacă nu ar fi existat acele fotografii, fostul șef al milițienilor clujeni a spus: „Sigur că da”. El a completat arătând că „au vrut să mă împuște la Apahida” (comună limitrofă cu Cluj-Napoca-nr). Întrebat cine a vrut să-l împuște, Stoian a răspuns: „Cine a tras în oameni? Unii de la armată, nu armată, unii de la armată”.
El a povestit că atunci când a fost arestat de Armată în perioada 24 – 31 decembrie 1989, a fost dus la unitatea militară din Dej (oraș aflat la circa 50 de kilometri de Cluj-Napoca).
„Și m-au băgat în arestul unde erau băgați militarii. Și am avut și eu inspirația și l-am sunat - împreună cu inspectorul șef Ștefănoiu, că doar pe noi ne-au arestat - pe Dumitru Mazilu (unul dintre cei care au condus, alături de Ion Iliescu, FSN-ul, organism care a preluat conducerea României după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu). Era într-o ședință cu domnul Iliescu”, povestește fostul șef.
El precizează că nu avea relații foarte bune cu Dumitru Mazilu. „L-am cunoscut anterior, în 1988, când un frate de-al dânsului, care era militar la o unitate de aici din Cluj, a decedat și l-am ajutat, cu coroane, cu ce a trebuit, ca să-și înmormânteze fratele. Și așa l-am cunoscut.”
„A sunat între timp domnul Mazilu la Topliceanul (generalul Armatei a IV-a Iulia Topliceanu, condamnat la 10 ani de închisoare, pentru instigare la omor deosebit de grav în dosarul Revoluției de la Cluj-nr) l-a întrebat: „De ce i-ați luat că n-au omorât pe nimeni?” – povestește Stoian.
Apoi, i-a ordonat să-i elibereze. „Și în condițiile astea, l-a trimis pe locuitorul dânsului, colonelul Dobrițescu, să ne scoată din arest. Mi-au dat șireturile, cureaua, ce mi-au luat și, în drum spre Cluj, în același microbuz. La Apahida, ne-au oprit.”
În momentul acela, povestește el, colonelul Dobrițescu a coborât din mașină și a spus: „Bă, nu trageți că sunt eu, colonelul Dobrițescu, adjunctul lui Topliceanu”.
Rusu Stoian susține că militarii aveau ordin să-i omoare. A aflat de la un locotenent colonel Mureșan, care era șeful contingentului de acolo: „Mi-a spus că avea ordin să ne împuște. Noroc că a sărit repede în fața microbuzului colonelul Dobrițescu și ne-a scăpat. Așa am scăpat, la Apahida.”
El a precizat că militarii știau cine se află în microbuz și aveau ordin să-i omoare.
Fotograful față în față cu milițianul căruia i-a salvat viața
Răzvan Rotta, prezent și el la eveniment, a relatat varianta sa a întâmplării. El spune că la trei sau patru ani de la Revoluție, se afla împreună cu fostul șef al Poliției la un prieten comun. Stoian l-a întrebat: „Mă cunoști?” Rotta i-a răspuns că nu. Atunci i-a spus „Tu mi-ai salvat viața”. „Exact”, confirmă Stoian, de la prezidiul dezbaterii de la BCU.
Rotta spune că a discutat cu Stoian despre ce s-a întâmplat, dar nu au o versiune comună cu privire la acele fotografii.
„După ce am făcut fotografiile, și vă subliniez foarte exact, am plecat acasă. Aveam un laborator, pentru că eram fotograf autorizat, am developat filmul, am făcut mai multe rânduri de poze, le-am ascuns în locuri diferite, că am spus că dacă se întâmplă ceva să rămână. Pe urmă, a doua zi sau a treia zi, nu mai știu exact, soția mea îmi spune că securistul de la fabrică vrea să vadă pozele. M-am dus la fabrică cu pozele și împreună cu securistul fabricii ne-am dus la Miliție”, povestește Rotta.
Rusu Stoian a intervenit și a spus: „Toată acțiunea s-a întâmplat în 21, când au numit oameni din stradă, au pus să împușcați. Și mă consultam cu colegii mei, cu Mărincaș, cu Moldovan, cu toți de acolo, măi, uite, avem informația, hai să vedem. Și colegul care răspundea de tipografie, zice: „Poi, Rotta e contabil-șef la tipografie”. Îmi spun ok, hai sună-l pe director și să vedem și să-i rugăm să vină să ne dea un exemplar din fotografii. Și a venit cu filmul, am mers cu laborantul meu în laborator, a făcut trei rânduri de copii”.
Două rânduri de poze au rămas la Miliție, iar un rând i-au revenit lui Rotta. „Un rând de poze au rămas la mine și unul în arhiva Miliției. Atunci dumneavoastră (Răzvan Rotta) mi-ați zis: „nu vă faceți probleme, domnul comandant, că mâine filmul deja pleacă, afară și apare în Paris Match. În Paris Match a apărut”, povestește fostul șef al Miliției.
„Cine erau dușmanii noștri, Miliția și Securitatea”
Rotta susține că are o altă variantă, anume că nu a dus filmul cu fotografiile, ci doar un rând de poze, deoarece în acel moment îi era foarte frică de Miliție și de Securitate. „Atunci cine erau dușmanii noștri? Securitatea și Miliția. Cum să vin eu cu filmul în gura lupului. Sugerați că aș fi fost omul Miliției sau al Securității?”.
„Nici vorbă să fiți”, a răspuns Stoian. „Am aflat și știam că sunteți singurul care poate să salveze imaginea Miliției, să rămână curată. De ce spun în 21 decembrie? Pentru că în 22 decembrie, mulțimea a venit la noi, la deținuții politici. Strigau că vor eliberarea deținuților politici”, povestește el.
Atunci au fost eliberații deținuții politici. „Le-am zis că dacă ei vor să plece...să plece, dar se adaugă la pedeapsă. Și atunci am zis că fiind Crăciunul, le-am spus la toți arestații: „Care vreți să plecați pecați. Și după sărbători veniți „acasă”. Ce era să le facem?”, povestește fostul milițian.
Stoian spune că disidenta Doina Cornea ar fi afirmat, într-un interviu, că „singurul care nu mi-a făcut nimic a fost domnul Rusu, dar nu știu de ce a plecat din Cluj”.
„Ea n-a știut că pe mine m-a luat ministrul de Interne și m-a dus la București pentru că eu știam ce s-a întâmplat în Cluj și oricât puteam depune mărturie. Și atunci a vrut să mă scoată din mediul acela”, încheie fostul șef al Poliției.
Rusu Stoian este totuși un personaj controversat pentru activitatea lui de șef de Miliție într-un stat represiv. Și unele acțiuni ale sale de după Revoluție sunt reprobabile. Unul dintre revoluționarii din sală l-a întrebat, ironic: „Mai suntem colegi?”, făcând referire la faptul că acesta a încercat să se înscrie într-o asociație de revoluționari după 1989. Stoian a răspuns că a renunțat la demers.
Cu toate problemele din biografia lui Stoian nu se poate spune că ar fi dat ordin să se tragă în oameni.
27 de persoane au murit la Cluj în timpul Revoluției din 1989. Aici la întrebarea „cine a tras în noi” s-a dat răspunsul atât de către organele de anchetă, cât și de către istoricii care au studiat dosarul Revoluției: Armata a tras în oameni.
Se încarcă comentariile...
