O nouă subvariantă a SARS-CoV-2 provoacă îngrijorarea specialiștilor. Care este scenariul cel mai pesimist

După Eris, ultima subvariantă din familia Omicron, declarată săptămâna trecută de OMS ca fiind „de interes“, acum o alta, denumită Pirola, este monitorizată îndeaproape de către specialiști.

Foto: Shutterstock

Este vorba despre subvarianta BA.2.86 a SARS-CoV-2, denumită de specialiști Pirola pe rețelele de socializare, potrivit ABC News. Până acum, patru sunt țările în care aceasta a fost identificată: Danemarca, Israel, Marea Britanie și SUA. Vineri, 18 august, agenția britanică din domeniul siguranței sanitare a confirmat că subvarianta a fost detectată în urma secvențierii genomice și în Marea Britanie.

Specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au clasificat subvarianta ca fiind una aflată „sub monitorizare“, ca urmare a numărului mare de mutații – 33 – pe care le are la nivelul proteinei Spike. Reamintim că există trei trepte ale clasificării OMS pentru SARS-CoV-2: variantă aflată sub monitorizare, variantă de interes și variantă de îngrijorare. Prin declararea BA.2.86 ca fiind „sub monitorizare“, OMS solicită o urmărire atentă a epidemiologiei subvariantei, a caracteristicilor și a răspândirii acesteia.

Paza bună trece primejdia rea

Deocamdată, prea multe date referitoare la Pirola nu sunt cunoscute. Potrivit unei evaluări publicate vineri de agenția britanică, persoana infectată nu avea un istoric recent de călătorie, ceea ce înseamnă mai degrabă că există un anumit grad de transmitere comunitară.

Potrivit cercetătorului Octavian Jurma, în acest moment, apariția BA.2.86 este doar un semnal de alarmă cum a fost și BA.2, în urmă cu doi ani. „Nu știm dacă BA.2.86 este un eveniment de calibrul Omicron, însă știm că paza bună «trece primejdia rea» și e mai bine să ne pregătim degeaba pentru o criză care nu vine decât să ne surprindă nepregătiți o criză care vine“, este de părere cercetătorul.

În scenariul cel mai pesimist, mai spune Jurma, BA.2.86 va duce la apariția unei variante radical diferite a noului coronavirus, chiar înainte de deschiderea școlilor și la un val epidemic de proporții. În cazul în care vom avea noroc, subvarianta se va disipa într-un nor de alte subvariante lipsite de riscuri. „Având în vedere că discutăm totuși de o variantă BA.2 față de care avem vaccin și booster, probabilitatea ca BA.2.86 să producă forme mai grave de boală rămâne scăzută și e puțin probabil să producă un val similar cu valul Omicron inițial“, estimează Octavian Jurma.

Potrivit cercetătorilor, din informațiile de până acum relevate de secvențierea genomică rezultă că subvarianta BA.2.86 este una relativ recentă și că are o creștere rapidă. Britanicii spun însă că nu există informații suficiente care să ducă la concluzia că boala COVID-19 ar fi mai gravă în urma infecției cu această subvariantă, în comparație cu altele aflate în circulație.

Cel mai plauzibil scenariu

Profesorul Francois Balloux, directorul Institutului de Genetică al UCL, a declarat că BA.2.86 este cea mai impresionantă variantă de SARS-CoV-2 de la apariția Omicron. „Scenariul cel mai plauzibil este că această tulpină și-a dobândit mutațiile în timpul unei infecții pe termen lung la o persoană imunocompromisă, în urmă cu peste un an, și apoi s-a răspândit în comunitate“, a spus el.

„De atunci, BA.2.86 a circulat probabil într-o regiune a lumii cu o supraveghere virală slabă, iar acum a fost exportată în mod repetat în alte locuri din lume“, a precizat Balloux. Potrivit acestuia, specialiștii nu se așteaptă ca noua subvariantă să se comporte diferit față de tulpinile Omicron actuale aflate în circulație: „Chiar și în cel mai pesimist scenariu, în care BA.2.86 ar provoca un nou val major de cazuri, nu ne așteptăm să asistăm la niveluri comparabile de boală severă și de deces ca la începutul pandemiei, când s-au răspândit variantele Alpha, Delta sau Omicron“.

Vestea bună ar fi că, până acum, majoritatea persoanelor vulnerabile au fost imunizate fie prin infecție, fie prin vaccinarea anti-COVID-19 sau ambele. Vestea mai puțin bună ar fi că mare parte a vaccinărilor a fost făcută cu ceva timp în urmă, și chiar și cei mai vulnerabili se apropie probabil de punctul în care protecția imunitară se estompează.