Legendarii de la Uriah Heep revin în România pentru fanii rockului

Trupa a ales trei oraşe din România pentru concerte. În Sibiu, va concerta pe 30 septembrie, apoi va merge la Oradea, unde va urca pe scenă pe 14 octombrie. Ultima locaţie va fi Cluj, în 15

Trupa a ales trei oraşe din România pentru concerte. În Sibiu, va concerta pe 30 septembrie, apoi va merge la Oradea, unde va urca pe scenă pe 14 octombrie. Ultima locaţie va fi Cluj, în 15 octombrie.

Uriah Heep este o formaţie rock din Anglia, formată în decembrie 1969, când producătorul Gerry Bron l-a invitat pe Ken Hensley, care cânta la clape şi fusese membru în "The Gods and Toe Fat", să se alăture formaţiei Spice, ce purta "eticheta" Bronze Records. Trupa este legendară în aria hard rock fiind unul din precursorii acestui gen. Cea mai celebră piesă a trupei este "Lady in black", un hit mondial care figurează de ani de zile pe lista preferinţelor tinerilor din generaţii diferite.

Uriah Heep, care a mai fost în România, a întreţinut mereu relaţii de prietenie cu membrii Iris, cea mai bună trupă rock a plaiurilor mioritice, împreună cu care a şi concertat în Bucureşti.
Înfiinţată în urmă cu 38 de ani de către chitaristul Mick Box, formaţia, botezată după numele unui personaj negativ al lui Charles Dickens, a avut o istorie zbuciumată, cu drame, cu succese, dar şi căderi.
1992 - primul concert la Bucureşti

A schimbat de-a lungul anilor peste 30 de instrumentişti, a ajuns în culmea gloriei la începutul anilor "70, când discurile lor "Very "eavy... Very "umble", "Salisbury", "Look at Yourself" faceau furori, a fost prima trupa britanică de mare calibru care a cântat în Rusia şi în alte ţări est-europene înainte de căderea Zidului Berlinului, în octombrie 1989. În România, Uriah Heep a concertat pentru prima oară în 1992 la "Arenele Romane", iar următoarea lor apariţie la noi s-a întâmplat abia după zece ani, când au imprimat o piesă cu Iris şi au participat printr-un show live la aniversarea îndrăgitei noastre formaţii rock, cea care atunci sărbătorea 25 de ani de activitate.

Trupa britanică a mai susţinut ulterior un concert la Arad, dar de-a lungul anilor a avut un succes răsunător în turnee în America de Sud, în Germania, Olanda şi Scandinavia.

Inepuizabili, din iubire pentru muzică

Neobosiţi şi pasionaţi de ceea ce fac, Uriah Heep n-au avut linişte nici după turnee, aşa că la revenirea acasă, întotdeauna au intrat în studiouri pentru imprimarea unui nou album.
"Energia pe care o avem vine de la voi, de la public", au declarat ei la conferinţa de presă de dinaintea unuia dintre concertele de la Bucureşti.

Acei norocoşi care i-au urmărit live în diferitele lor spectacole din România pot depune mărturie că se vede cât se poate de clar, încă de la începutul show-ului, această legătură directă între Uriah Heep şi spectatori. Cei care s-au aflat printre spectatori îşi amintesc şi astăzi cum, la show-ul de la Sala Palatului, Bernie Shaw, vocalistul trupei, a tras efectiv de mână, unul câte unul, tinerii ce voiau să se apropie de scena. Tinerii s-au simţit prieteni cu membrii legendarei trupe şi acesta a fost începutul unui concert rock pe cinste, în care fanii Uriah Heep, indiferent de vârsta lor, au avut un rol principal.

În anii de succese muzicale, prin trupă s-au perindat aproape 30 de muzicieni! În 1967, tânărul de 20 de ani Mick Box, îndrăgostit de muzică, întemeiază o trupă locală, iar curând i se alătură solistul David Byron, şi între cei doi se creează o relaţie de prietenie şi de aspiraţii comune. S-a alăturat apoi bateristul Alex Napier, iar ulterior basistul Paul Newton, pe care cei de la Uriah Heep îl preiau de la trupa The Gods.

Cel care îi "descoperă" şi le propune primul contract de înregistrare, Gerry Bron, devine şi managerul lor. Clăparul de studio este schimbat cu Ken Hensley, fost coleg cu Paul Newton la The Gods, care pe lângă calităţile de pianist are şi capacitatea de a compune. Mick Box şi David Byron compun majoritatea pieselor de pe primul album şi o nouă schimbare intervine, Alex Napier fiind înlocuit la baterie de Nigel "Ollie' Olson, la recomandarea lui Elton John.

În această componenţă apare primul, cel mai renumit album "Uriah Heep - Very "eavy... Very "umble", care are parte de critici bune şi rele, fiind comparat cu un Jethro Tull slab şi fără personalitate. Albumul a fost desfiinţat de renumita revistă "Rolling Stone" care publică un articol cu titlul "Dacă trupa asta are succes, mă sinucid". Urmează "Salisbury", album la care Nigel Olsen îi părăseşte fiind înlocuit cu Keith Baker şi în care jumătate din piese sunt compuse de Ken Hensley.

A urmat o perioadă în care membrii trupei au avut fel şi fel de probleme printre care celebră este povestea reală petrecută în cadrul unui concert la Philadelphia când David Byron a intrat băut în scenă şi, apostrofat fiind de public, a scăpat câteva fraze deloc ortodoxe la adresa fanilor supăraţi pe el şi pe lipsa lui de respect faţă de spectacol. Ultimul album de studio lansat de formaţie a fost "Sonic Origami" lansat în 1998, iar un material live de succes a fost lansat în 2005 şi se intitulează Between Two
Worlds".

Energia pe care o avem vine de la voi, de la public spuneau rockerii înaintea unuia dintre concertele de la Bucureşti.