Autoritatile Gorjului prapadesc zeci de miliarde sa le faca un oras stabilor de la Ranca

Zona Ranca, din Gorj, poarta urmele unui fenomen care in Romania poate fi considerat "natural": stihiile PDSR-ului au ras o padure de brad, intinsa pe aproape doua hectare, lasand in locul ei niste

Zona Ranca, din Gorj, poarta urmele unui fenomen care in Romania poate fi considerat "natural": stihiile PDSR-ului au ras o padure de brad, intinsa pe aproape doua hectare, lasand in locul ei niste vile de-ti sta mintea. Terenul apartinea unei unitati militare de vanatori de munte, asa ca santinelele au strigat regulamentar: "Stai! Cine e?". Cand au auzit numai nume de stabi, militarii au rupt-o la fuga, cu tot cu unitate. In acest moment, Directia Silvica Gorj, sprijinita de Regia Padurilor si Ministerul Mediului, a redeschis un proces in instanta. Problema este ca mai trebuie gasit si un judecator fara vila la Ranca. Dintre cei 440 de proprietari alpini de terenuri, cateva zeci sunt craioveni. Si nu craioveni de rand, ci dintre cei cu functii, cu bani si cu relatii: grupuri-grupuri din justitie, politie, organe de control financiar si din mediile universitare. Nume sonore de "bugetari", ca Gheorghe Vintila - fost presedinte la Judecatoria Craiova, Costel Dragut - fost presedinte la Tribunalul Dolj, Marian Giubelan - magistrat, profesori universitari precum George Vraciu, Alexandru N. Dinca, Dumitru Ebanca - toti de la Facultatea de Matematica-Informatica, Tudorel Ciurea - rectorul Universitatii de Medicina Craiova, Alexandru Camenita - seful Clinicii de neurochirurgie, Alexandru Handabureac - directorul Centrului de Planing Familial Dolj. Nici politia nu s-a lasat mai prejos: Constantin Stelea, Jean Tudor - acum unul din asociatii firmei de paza "Federal Guard", sunt o parte din "vecinii" de la Ranca si Constantin Codita, fost sef al IPJ Gorj, in prezent inspector-sef la Dolj, Virgil Teculescu - comisar la Garda Financiara Dolj si Valentin Poenaru - de la Directia Muncii. A avut loc si un schimb de teren. Dan Spanu - si el fost presedinte al Judecatoriei Craiova, ulterior al Tribunalului Dolj, a cedat in 1996 parcela sa lui Ionel Samir Spranceana, fost patron al firmei... "Federal Guard" (ce mica e lumea de la Ranca!). Sotia acestuia, Camelia Spranceana, era judecator la aceeasi judecatorie craioveana pe vremea lui Dan Spanu, iar acum este magistrat la Curtea de Apel Craiova. Gorjul are si el "muntenii" sai: Ion Harsu - senator PSD, Florin Carciumaru - primarul PSD din Targu Jiu, Ion Chiriac - actual primar PSD din Novaci si Gheorghe Caralicea Marculescu - predecesorul acestuia, Nicolae Badescu - la vremea aceea directorul Directiei de urbanism din cadrul Consiliului Judetean Gorj. 8,8 hectare cu padure de brad au incaput pe mana Primariei din Novaci (cea mai apropiata localitate) in '93, in urma unui schimb de terenuri cu Consiliul Local Crasna, cei din Novaci cedand o pasune-rezervatie naturala primita in folosinta de la Prefectura Gorj. Desi nu avea acte de proprietate, un an mai tarziu, Primaria Novaci incepe sa concesioneze terenul impadurit, 1,8 hectare sunt defrisate si rasar vilele. Directia Silvica Gorj a instiintat Consiliul Judetean Gorj si Consiliul Local Novaci ca acel schimb de teren de 8,8 hectare, in conformitate cu protocolul incheiat intre parti la data de 10 februarie 1993, nu este legalizat: "Nu are aprobarile Regiei Nationale a Padurilor, Ministerului Mediului sau Hotarari de Guvern. Se sisteaza concesionarea terenurilor in aceasta zona si eliberarea autorizatiilor de constructie. Ramaneti direct raspunzatori de nerespectarea celor mentionate". Ceea ce se incearca acum la Ranca este de domeniul absurdului. Prefectul de Gorj, Toni Grebla, spune ca la Ranca trebuie instituita o structura administrativa, cu un primar cu o jumatate de norma. Dar aici nu exista, insa, nici macar cei noua locuitori stabili care sa formeze, conform legii, un consiliu local. "Stapanul Gorjului", Nicolae Mischie, tinteste mai departe: el vrea statiune. Ranca figureaza deja ca statiune pe hartiile tiparite de firma lui Mischie, desi in zona nu exista nici urma de hotel. Se fac, insa, eforturi: sub patronajul Consiliului judetean, se incearca transformarea cladirilor releului de televiziune de la Ranca - obiectiv strategic de interes national - in spatii de cazare pentru 70 de persoane. Mischie a anuntat ca a gasit un investitor olandez care sa faca si telescaun. Ca sa acopere ilegalitatile de la Ranca, Primaria Novaci se intrece in sofisme. Autoritatile locale sustin ca zona, aflata la 19 kilometri de Novaci, face parte din intravilanul localitatii! Grija pentru "cartierul Ranca" s-a materializat deja intr-un drum asfaltat, construit din bani publici, care il leaga de localitate. O sosea de cinci kilometri va face legatura si cu Obarsia Lotrului. Pana la sfarsitul anului, se intentioneaza alimentarea cu apa a vilelor - o investitie de 10 miliarde, iar cu 16 miliarde se va realiza "reteaua electrica interioara". Formidabila atentie acordata de autoritatile din Gorj asezarii ilegale de la Ranca va insemna, anul viitor, alte miliarde inghitite de canalizarea vilelor de stabi.