Prof. dr. Ruxandra Ionescu: „Astăzi, nu mai întâlnim pacienţi cu mâini deformate de poliartrită”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prof. dr. Ruxandra Ionescu, preşedintele Societăţii Române de Reumatologie, spune că terapiile inovative utilizate în poliartrita reumatoidă au schimbat vizibil prognosticul pacienţilor
Prof. dr. Ruxandra Ionescu, preşedintele Societăţii Române de Reumatologie, spune că terapiile inovative utilizate în poliartrita reumatoidă au schimbat vizibil prognosticul pacienţilor

Durerea este principalul semnal de alarmă în caz de reumatism. Există însă mai multe tipuri de reumatism, fiecare cu dureri specifice. Cum ştim dacă ne dor articulaţiile din cauza artrozei? Ce anunţă durerea articulară la 40 de ani? Care sunt cele mai noi terapii ce vin în ajutorul pacienţilor? Despre toate acestea ne-a vorbit prof. dr. Ruxandra Ionescu, şefa Clinicii de Medicină Internă şi Reumatologie, de la Spitalul „Sf. Maria” din Bucureşti.

Ajungem la cabinetul doamnei profesor Ruxandra Ionescu la prima oră a dimineţii, înainte de începerea consultaţiilor, înainte ca sala de aşteptare să devină neîncăpătoare. Toamna, tot mai mulţi pacienţi ajung în cabinetele medicilor din cauza suferinţelor articulare. Dar reumatologii nu duc lipsă de pacienţi indiferent de sezon. Să nu uităm că afecţiunile reumatismale reprezintă cea mai frecventă cauză de boală raportată la populaţia adultă, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. După vârsta de 65 de ani, nimeni nu scapă de artroză, spune prof. dr. Ruxandra Ionescu. Dar nu e o sentinţă, ci sublinierea frecvenţei crescute a bolilor reumatologice în rândul populaţiei. Iar pe lângă artroză, sunt peste 100 de alte boli reumatice ce pot fi întâlnite la orice vârstă. Aşa se face că la cabinetul medicului reumatolog putem vedea de la copii şi tineri cu artrită juvenilă la femei şi bărbaţi de vârstă activă cu poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, boli care îi pot transforma în persoane cu dizabilităţi. Vestea bună este că terapiile moderne ţin pe loc evoluţia acestor boli, iar rareori se mai întâlnesc pacienţi cu mâinile deformate de poliartrită.

„Weekend Adevărul“: Auzim deseori „S-a schimbat vremea şi mă dor toate oasele!“. Cât adevăr există în aceste vorbe? Cum influenţează buletinul meteo starea noastră de sănătate?

Prof. dr. Ruxandra Ionescu: Este adevărat, perturbările atmosferice pot amplifica simptomatologia pacienţilor cu artroză şi fiecare „schimbare de vreme“ este anunţată, uneori cu multe zile înainte, prin dureri articulare. Mecanismul exact al acestei meteorosensibilităţi nu este pe deplin elucidat, dar este o realitate. O explicaţie este legată de faptul că în artroză degradarea cartilajului articular şi modificările osoase secundare fac ca receptorii de la nivelul osului să resimtă mai intens perturbările atmosferice şi durerea să fie mai intensă.

Vă rugăm să ne explicaţi ce este reumatismul?

Nu putem vorbi despre reumatism ca despre o singură boală. Sunt peste 100 de boli reumatice, extrem de variate. Aş menţiona reumatismul degenerativ echivalent cu artroza, reumatismele inflamatorii cronice de tipul poliartritei reumatoide, spondilartritelor, reumatisme infecţioase de tipul artritelor induse de diverşi germeni, reumatismele din cadrul altor boli sistemice etc. Dar de regulă, în vorbirea curentă nemedicală termenul de reumatism se referă mai degrabă la boala artrozică, aceea în care durerea este influenţată de starea vremii.

Care sunt cele mai răspândite afecţiuni reumatice?

Artroza este de departe cea mai frecventă boală reumatică, având o prevalenţă de 10-20% în rândul populaţiei şi cu impact socio-economic mare dacă ne gândim că este a doua cauză de invaliditate la persoanele peste 55 ani, determină procentul cel mai mare de protezări de genunchi, şold, iar creşterea speranţei de viaţă va face ca numărul pacienţilor cu artroză să fie şi mai mare. Şi bolile inflamatoare reumatice de tip poliartrită reumatoidă, spondilartrite sunt şi ele destul de răspândite, prevalenţa fiecărei afecţiuni fiind în jur de 1% .

Ce categorii de vârstă sunt cele mai afectate?

Pot fi afectaţi de bolile reumatice atât copiii, tinerii, la care întâlnim frecvent reumatisme inflamatorii, cât şi persoanele vârstnice, la care întâlnim atât reumatisme inflamatorii, cât şi degenerative.

PROCES DE ÎMBĂTRÂNIRE VERSUS PROCES INFLAMATOR ACUT

Care este diferenţa dintre reumatism de tip inflamator şi reumatism degenerativ?

În reumatismul degenerativ, procesul patologic principal este reprezentat de degradarea progresivă a cartilajului articular, urmată de o reacţie a structurilor adiacente sinoviale sau osoase. Toate aceste modificări duc în timp la îngustarea spaţiului articular, subluxaţii, deformări si în final anchiloză articulară. Boala artrozică echivalentă cu reumatismul degenerativ este mult timp asimptomatică. De cele mai multe ori, când pacientul se prezintă la medic, modificările sunt deja ireversibile. Durerea articulară este cel mai important simptom, intensificându-se cu efortul şi fiind ameliorată de repaus. Ea are intensitate variabilă în funcţie de localizare, de exemplu, şoldurile dor mai tare decât mâinile şi aceasta este durerea despre care am menţionat că este meteodependentă. În bolile inflamatoare reumatice, procesul este mult mai complex. Aceste boli inflamatoare reumatice apar în primul rând la pacienţi cu o predispoziţie moştenită pentru aceste boli şi sunt declanşate de intervenţia unor factori infecţioşi. Aceştia declanşează un proces inflamator articular, care în loc să se încheie după anihilarea agentului infecţios se autoîntreţine, perpetuarea lui ducând la distrugerea structurilor articulare. Şi în bolile inflamatoare reumatice se distruge cartilajul articular, dar distrucţia este urmarea procesului inflamator articular, la fel şi distrucţiile osoase. Bolile inflamatoare pot debuta la orice vârstă, chiar şi la copii. Simptomele iniţiale pot fi sistemice de tip astenie, subfebrilitate, lipsa poftei de mâncare sau articulare. Conturarea tabloului clinic se poate face în săptămâni sau luni. Durerea şi redoarea, înţepeneala matinală sunt caracteristice acestor boli inflamatoare şi sunt însoţite de tumefacţii şi căldura locală.

Cum le pot deosebi pacienţii?

Pacienţii le pot deosebi uşor, după caracterul durerii. Am menţionat deja că durerea din artroză apare la efort, este meteodependentă şi se ameliorează cu repausul, pe când durerea din bolile inflamatoare apare în partea a doua a nopţii, după un repaus prelungit şi trece cu mişcarea.

De ce poliartrita reumatoidă apare mai frecvent la femei, iar spondilita anchilozantă la bărbaţi?

Este adevărat că poliartrita e mai frecventă de două-patru ori la femei, posibil şi datorită efectului factorilor hormonali asupra funcţiei imune. Legat de spondilita anchilozantă, ea este mai frecventă de două-trei ori la bărbaţii tineri. Aici vreau să fac o menţiune. Spondilita anchilozantă face parte din grupul spondilartritelor şi reprezintă etapa finală a bolii, în care s-au instalat modificări structural ireversibile, vizibile radiografic. Şi femeile fac spondilartrite, dar progresia spre leziuni ireversibile este mai mică la femei comparativ cu bărbaţii.

DURERE, NOPŢI NEDORMITE, ANCHILOZARE

Se spune că nimeni nu scapă de artroză. E adevărat?

Cred că este adevărat, pentru că modificări patologice la nivel articular întâlnim la toate persoanele peste 65 de ani, modificări vizibile radiografic au 80% dintre cei peste 75 de ani, iar manifestări clinice - 30% dintre cei peste 75 de ani. Dar trebuie spus că nu există întotdeauna corelaţii între manifestările clinice şi modificările anatomo-patologice.

Ce auziţi adesea din partea pacienţilor cu reumatism? Ce îi supără foarte mult: durerea, lipsa mobilităţii?

Durerea, în primul rând, dar şi nopţile nedormite din cauza durerii, limitarea mişcării, dificultăţile de autoîngrijire. Dacă ne referim la bolile inflamatoare reumatice, în afara durerilor articulare, pacienţii pot prezenta o serie de manifestări legate de afectări organice.  Probleme oculare, cardiace, pulmonare, renale sau nervoase pot reprezenta manifestări clinice în cadrul bolilor inflamatoare reumatice.

Ce articulaţii cedează printre primele?

În cazul artrozei, de regulă, cedează articulaţiile supuse unui stres mecanic mare, de exemplu, genunchii mai ales la persoanele obeze, coloana vertebrala la cei care ridică greutăţi mari. În bolile inflamatoare reumatice de tip poliartrită reumatoidă sunt afectate articulaţiile mici de la mâini, picioare sau în spondilita anchilozantă, articulaţiile coloanei vertebrale.

Cât de mult poate să afecteze reumatismul viaţa de zi cu zi a pacienţilor?

Extrem de mult. Gândiţi-vă ce înseamnă să nu te poţi deplasa din cauza durerii, să nu poţi să te îmbraci, să mănânci, să nu te odihneşti noaptea. Apoi, nu trebuie uitat că bolile inflamatoare reumatice determină o mortalitate crescută prin manifestările extra-articulare uneori deosebit de severe. Este de altfel cunoscut că boli ca poliartrita reumatoidă sau spondilita anchilozantă se asociază cu apariţia prematură a bolilor cardiovasculare, cu risc crescut de neoplazii sau infecţii şi în final cu o reducere a speranţei de viaţă de 8-13 ani.

„Ghidurile nu recomandă suplimentele nutritive”

Oamenii care au dureri reumatice au tendinţa de a evita mişcarea pe motiv că le agravează durerea. Fac bine?

Depinde de tipul de boală. În bolile inflamatoare reumatice, durerea şi înţepeneala cedează cu mişcarea, în discopatii, durerea se agravează cu mişcarea. Mişcarea în esenţă nu face rău, dar apariţia durerii limitează destul de mult mişcarea.

Ce loc ocupă stilul modern de viaţă, obezitatea, sedentarismul în apariţia bolilor reumatice?

Obezitatea este un factor de risc important pentru artroză. O reducere a greutăţii corporale cu 5 kg reduce riscul de apariţie a gonartrozei cu 50%. Să nu uităm şi faptul că mişcarea previne şi apariţia osteoporozei.

Piaţa farmaceutică abundă în produse-minune pentru articulaţii. Ce părere aveţi despre suplimentele nutritive care pretind că „redau mobilitatea“ sau „reduc durerea“?

Ce pot să spun e că nu fac rău. Dar efectele lor nu sunt susţinute din punct de vedere ştiinţific. Studiile clinice nu au dovedit beneficii majore ale acestor suplimente nutritive, motiv pentru care ghidurile nu le recomandă.

Terapia în poliartrita reumatoidă, „o cursă contra cronometru“

Cum se tratează corect bolile reumatismale?

Fiind atâtea boli reumatice, şi tratamentele sunt extrem de variate. Cele mai mari progrese s-au  înregistrat în tratamentul bolilor inflamatoare reumatice de tip poliartrită reumatoidă, spondilartrite. Paleta terapeutică e foarte largă şi se încearcă din ce în ce mai mult personalizarea tratamentului. Scopul tratamentului actual este inducerea remisiunii, dar aceasta este posibilă mai ales dacă medicamentele sunt folosite cât mai aproape de debutul bolii, înaintea apariţiei modificărilor structurale. În cele mai multe cazuri, medicul reumatolog ajunge să trateze pacienţii cu dizabilităţi deja instalate, fiind imposibilă în această situaţie obţinerea obiectivului dorit – remisiunea. Astfel, terapia în poliartrita reumatoidă este ajunge „o cursă contra cronometru“. Înţelegeţi acum importanţa unui diagnostic precoce.

Sunt medicamente moderne la care pacienţii români pot avea acces?

Există terapii inovative utilizate în aceste boli – cele biologice – care au schimbat vizibil prognosticul pacienţilor. Astăzi, nu mai întâlnim poliartritele reumatoide deformante, frecvente în urmă cu câţiva ani, pentru că, beneficiind de aceste terapii, s-au obţinut progrese importante, în sensul că boala poate fi stopată atât  în ceea ce priveşte procesul inflamator, cât şi în privinţa progresiei  leziunilor distructive dovedite radiologic. Aşa se face că, practic, mâna unui pacient cu poliartrită reumatoridă poate să arate ca mâna unei persoane sănătoase.

Ce înseamnă terapii biologice?

Terapiile biologice sunt reprezentate de structuri proteice complexe produse de organisme vii ce au scopul de a corecta anumite anomalii întâlnite în cadrul unui proces inflamator. Agenţii biologici utilizaţi în reumatologie sunt reprezentaţi de anticorpi monoclonali sau  receptori solubili, ce reuşesc să blocheze activitatea excesivă a unor celule imune sau a unor proteine prin care comunică celulele, cunoscute sub numele de citokine.

În ce faze ale reumatismului ajung românii la reumatolog?

Din păcate, destul de târziu. Un rol important îi revine medicului de familie care trebuie să îndrume pacientul cât mai repede la reumatolog dacă are simptome ce pot reprezenta debutul unei boli inflamatoare reumatice. De exemplu, o durere de spate la un tânăr apărută spre dimineaţă, cu înţepeneală marcantă, care se remite cu mişcarea poate fi debutul unei spondilartrite, după cum durerea şi tumefacţiile articulaţiilor  mâinii, cu o redoare de peste o oră dimineaţa poate semnifica debutul clinic al unei poliartrite reumatoide.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite