Chirurg: „Extirparea ganglionilor limfatici la nivelul sânului predispune la complicaţii“. Rolul ganglionului-santinelă

În fiecare an, circa 9.000 de românce sunt diagnosticate cu cancer mamar. Afecţiunea ocupă locul întâi ca frecvenţă în rândul femeilor, cu aproape 2,1 milioane de îmbolnăviri înregistrate la nivel mondial.

Depistat din vreme – adică în stadiile 1 şi 2 – cancerul mamar poate fi tratat cu succes. Pentru aceasta însă, femeile trebuie să meargă regulat la medic pentru controale, analize, ecografii şi mamografii.

Mamografiiile sunt indicate femeilor trecute de 50 de ani, dar şi mai devreme în cazul celor care au rude de gradul I cu cancer mamar sau purtătoare de mutaţii ale genelor BRCA 1 şi 2.

Diagnosticul de cancer trebuie pus de o echipă medicală multidisiplinară, compusă din imagist, oncolog, chirurg, radioterapeut şi specialist în chirurgie reconstructivă. „Dacă în urmă cu 50 de ani, chirurgia era prima opţiune de tratament în cancerul mamar, astăzi, protocoalele s-au schimbat, iar medicii din România, specializaţi în clinici de prestigiu din Vest, le respectă pentru ca pacientele să aibă şanse maxime de vindecare“, explică chirurgul oncolog Ştefan Tucă.

„În ultimii ani, în ceea ce priveşte tratamentul cancerului de sân, lucrurile s-au schimbat foarte mult, iar colaborarea cu imagistul şi oncologul a îmbunătăţit succesul terapiilor. Acum, aplic alte protocoale decât cele din timpul rezidenţiatului: în chirurgia la rece, când nu avem pacienţi în urgenţă şi avem timp să-i examinăm, aşa cum se întâmplă, în cazul cancerului mamar, atunci cresc şansele ca pacienţii să scape de această afecţiune. Eu colaborez cu un medic radiolog expert în imagistică care face ecografie mamară, mamografie, CT şi RMN. Acest medic urmăreşte ecografic aceste leziuni. Eu nu operez o pacientă cu tumoră de sân dacă nu este biopsiată, nu are examenul histopatologic făcut şi nu a mers mai întâi la oncolog“, adaugă acesta.

„Nu poţi interveni dacă nu există o evaluare făcută de toţi specialiştii“

Patologia mamară este una sensibilă şi înainte de a interveni, mă asigur că pacienta a fost corect diagnosticată şi evaluată de către medicul oncolog şi de către specialistul în imagistică. „În aceste cazuri, decizia se ia în funcţie de ce spun toţi specialiştii implicaţi în tratarea cancerului de sân. În cazul patologiei mamare, nu poţi interveni dacă nu există o evaluare a cazului de către toţi specialiştii pe care i-am menţionat“.

Iar diagnosticul de precizie se pune în urma biopsiei tumorii şi a examenului histopatologic. În funcţie de acesta, echipa de medici decide tipul de terapie.

„Există tumori pe care imagistul le analizează, constată că e vorba de un carcinom, iar oncologul, în funcţie de examenul histopatologic, care studiază nişte gene, nişte receptori estrogenici şi o mulţime de alte elemente, poate recomanda amânarea intervenţiei chirurgicale, pentru a oferi pacientei şansa la o terapie de primă intenţie, mult mai eficace decât chirurgia. Există situaţii când se recomandă mai întâi chimioterapia. Am cazuri în care oncologul a recomandat imagistului să plaseze un harpon intratumoral, iar sub tratament chimioterapic, aceste tumori s-au micşorat până la dispariţie. Aceste situaţii sunt valabile pentru stadiile incipiente pentru că stadiile 3 şi 4 au indicaţie oncologică din start, de chimioterapie sau radioterapie. S-a constatat că mai bine se începe cu chimioradioterapie şi apoi se continuă cu operaţia, când tumora se reduce decât să se facă mastectomie la început, cu intrare în axilă. Oncologul decide în fiecare caz în parte care este protocolul de tratament“, completează medicul.

Ganglionul-santinelă, primul invadat de cancer

Un aspect important în tratamentul cancerului mamar îl reprezintă şi abordarea ganglionului santinelă. Acesta este primul invadat de celulele din tumoră, însă boala poate cuprinde mai mulţi ganglioni. Pentru a evalua corect situaţia, în timpul intervenţiei, chirurgi scot unul sau doi ganglioni. În funcţie de rezultatul analizei histopatologice a ganglionilor, echipa de medici decide dacă reintervine pentru a scoate mai mulţi ganglioni din axilă. Intervenţia e de evitat dacă ganglionii nu sunt afectaţi.

„Limfadenectomia  - extirparea ganglionilor limfatici -  sânului predispune la complicaţii, sunt colecţii de limfă care apar în axilă, apare edemul braţului, se pot secţiona nervi. Sunt multe riscuri legate de intervenţiile în axilă unde sunt vena şi artera axilară, mulţi nervi şi multe plexuri nervoase. Astfel, limfadenectomia implică potenţiale riscuri şi de aceea, a apărut ideea evaluării ganglionului santinelă“.

Mastectomie bilaterală, doar în cazul existenţei mutaţiilor genetice

În opinia medicului, mastectomia bilaterală se recomandă doar atunci când pacientele cu leziuni mamare au mutaţiile BRCA 1 sau 2. Există însă şi situaţii când leziunile benign pot deveni maligne.

„Evoluţia fiecărui caz decide intervenţia. Să luăm exemplul fibroadenoamelor. Acestea sunt tumori benigne care apar la femeile cu vârsta până în 30 de ani. Dacă însă după 30 de ani, aceste formaţiuni benigne persistă, cresc în dimensiune, devin suspecte din punct de vedere al scorului BIRADS care evaluează riscul de cancer, ajung la BIRADS 3 (4 şi 5 sunt leziuni neoplazice) se scot. Restul, se monitorizează regulat la medic. Există şi un tip de fibroadenom mai diferit, aşa-numita tumoră phyillodes, care trebuie scoasă cu margine de siguranţă pentru că poate invada tot sânul. Şi chiar dacă o scoatem cu marjă de siguranţă, există riscul să recidiveze. Deci în această situaţie, avem indicaţie chirurgicală din start“.

Pacientele cu cancer la vârstă fertilă, care-şi doresc copii, trebuie să consulte un medic specialist în fertilitate înainte de terapia oncologică. În acest moment, medicina reproductivă oferă soluţii de congelare a ovulelor şi a embrionilor care, apoi, după încheierea terapiei oncologice, pot duce la obţinerea unei sarcini.