Ce simptome are botulismul, boala care a ucis un om la Iaşi

Botulismul este o boală rară, dar severă care poate apărea mai ales în urma consumului de alimente contaminate. Afecţiunea este tratată ca fiind o urgenţă medicală pentru că poate pune în pericol viaţa pacientului.

Recent, un ieşean de 68 de ani a murit la o săptămână de la internarea în spital cu diagnosticul de botulism. Bărbatul consumase o conservă de peşte preparată în casă.

Ce este botulismul

Botulismul este o toxiinfecţie alimentară severă cauzată de o neurotoxină produsă de un bacil anaerobic numit Clostridium botulinum. Boala afectează atât oamenii, cât şi animalele şi se manifestă prin paralizia progresivă a muşchilor scheletici care duce la insuficienţă repiratorie acută şi la deces.

Bacilul este prezent în sol, în apă şi în organismul numeroaselor animale şi produce spori care rezistă la fierbere şi la diferite modalităţi de conservare a alimentelor - legume, carne, peşte - preparate în casă, prin sărare, afumare sau conservare în oţet.

Potrivit specialiştilor, aceşti spori secretă o toxină foarte puternică, capabilă să inhibe secreţia de acetilcolină, substanţă care intervine în transmiterea mesajului nervos către muşchi, producând paralizii atunci când alimentele contaminate sunt înghiţite.  

Boala este tratată ca fiind o urgenţă medicală. După mecanismul de producere există patru forme clinice de botulism. Cea mai frecventă formă la adulţi este botulismul toxiinfecţie alimentară, determinat de consumarea alimentelor contaminate, gătite în condiţii de igienă precară.

A doua formă este botulismul intestinal, determinat de toxina care se produce în intestin prin germinarea sporilor în condiţii de anaerobioză. Acest tip de botulism a fost semnalat la nou născuţi sau la pacienţii trataţi intensiv cu antibiotice.

Botulismul lezional – accidental sau chirurgical – este cel în care toxigeneza se produce în plagă, iar a patra formă este botulismul respirator.

Simptomele botulismului

Boala nu este transmisibilă interuman. Indiferent de poarta de intrare – digestivă, traumatică, respiratorie, simptomele botulismului sunt aceleaşi. În cazurile severe, boala debutează la două-patru ore de la ingestia de alimente contaminate, însă în mod obişnuit după 8-24 de ore. S-au semnalat cazuri tardive de debut după câteva zile.

Factorii care condiţionează debutul clinic sunt numeroşi şi ţin de caracteristicile fiziologice individuale, de cantitatea de toxină ingerată, precum şi de felul asocierii alimentare. Toxina botulinică nu are gust sau miros şi în consecinţă alimentul contaminat nu suferă modificări organoleptice în absenţa unei asocieri microbiene.

Concret, simptomele botulismului includ greaţă, vomă, diaree urmată de constipaţie şi creşterea în volum a abdomenlui. Totodată, mai pot apărea slăbiciune şi dificultăţi în respiraţie.

În botulismul lezional, nervii care conectează creierul de măduva spinării sunt primii afectaţi. Perioada de incubaţie a bacteriei variază între patru zile şi două săptămâni. Pe lângă simptomele botulismului enumerate mai sus mai pot apărea vederea dublă, sindromul ochilor uscaţi, gura uscată, dificultăţile de înghiţire şi de articulare a cuvintelor. Muşchii devin mai slabi. Fără tratament, muşchii implicaţi în respiraţie paralizează, iar pacientul nemaiputând să respire, moare.

În botulismul infantil, semnele şi simptomele botulismului includ constipaţia, dificultăţi la supt, ţipăt slab, temperatura crescută, tonusul muscular scăzut, lipsa expresiilor faciale, tulburările de deglutiţie, salivarea excesivă, aspectul de „copil fleşcăit“, reflexele reduse, dificultăţile de respiraţie, letargia, vederea deficitară.

Prezenţa şi intensitatea simptomelor botulismului este variabilă. Instalarea mai lentă a bolii are un prognostic mai bun. Decesul survine prin paralizie respiratorie.

Tratamentul botulismului

Pacienţii diagnosticaţi cu botulism au nevoie de spitalizare în unităţi specializate în boli infecţioase, cu supraveghere a deglutiţiei, a respiraţiei şi a stării cardiace. Tratamentul general constă în spălătură gastrică în primele 24 de ore, clismă cu cantităţi mari de lichide dacă forma bolii este severă, administrarea de acetilcolină, rechilibrarea electrolitică prelungită şi medicaţie de susţinere. Tratamentul specific include injecţiile cu ser antibotulinic. Tratamentul trebuie aplicat de urgenţă pentru că efectul este optim înainte ca toxina să fi pătruns în neuron.

Cum prevenim botulismul 

Pentru a reduce riscul de a contracta botulism se recomandă respectarea cu stricteţe a regulilor de preparare a alimentelor şi de sacrificare a animalelor. Pentru că pot apărea cazuri de botulism şi în urma consumării conservelor de legume şi de peşte procurate din comerţ indicaţia este aceea de a le înlătura pe cele dubioase, cu capacul bombat, sau cu miros suspect.

Sterilizarea conservelor timp de o oră şi jumătate la o temperatură de 120 de grade Celsius este o măsură eficientă pentru că distruge sporii.

Vaccin impotriva botulismului 

Primele încercări de a produce un vaccin antibotulinic testat pe oameni datează din 1930. Ulterior, în 1965, un vaccin antibotulinic pentavalent a fost aprobat pentru vaccinarea limitată a lucrătorilor expuşi profesional riscului toxiinfecţiei. Acest vaccin a fost utilizat în 1991 în scop profilactic la soldaţii americani din Irak.

În 2004, primul vaccin recombinant antibotulinic bivalent a fost introdus într-un trial clinic de fază 1 şi s-a dovedit că este sigur, bine tolerat şi produce titruri antitoxice specifice convenabile.

Vaccinarea împotriva botulismului a rămas limitată la persoane expuse profesional pe termen scurt şi s-a practicat la militari ori la lucrători din industria alimentară şi nu se justifică în profilaxia de masă, potrivit specialiştilor.

Alte decese provocate de botulism în Romania 

Boala a fost semnalată în Europa în secolul XVII, fiind asociată consumului de cârnaţi, motiv pentru care a primit numele de botulism, de la cuvântul latinesc botulus (cârnat). Răspândirea ei a fost recunoscută la sfârşitul secolului XIX în toată Europa şi, ulterior, în toată emisfera nordică.

Cu toate că în secolul XX boala s-a dezvoltat în focare mari în China, Polonia, Germani, SUA, Japonia, astăzi, ea are o incidenţă sporadică, izbucnirile raportate adunând un număr mic de cazuri.

Potrivit unei statistici apărute în Revista Medicală Română, din ianuarie 2008 şi până în iunie 2009 numărul cazurilor clinice de botulism de la noi a fost de 49, din care 34 confirmate în laborator. În aceeaşi perioadă s-au înregistrat şi trei decese.

O statistică mai recentă a Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că, în 2016, au fost înregistrate 17 cazuri de botulism, din care 15 cazuri confirmate în laborator şi 2 cazuri calificate ca probabile. 59% din cazuri au fost înregistrate în mediul rural. În toate cazurile, alimentele incriminate au fost produse alimentare: zece pe  bază de carne, cinci pe bază de peşte şi două pe bază de legume.