Ce este mai bine: inseminare artificială sau fertilizare in vitro? Opinia specialistului

Tehnicile de reproducere umană asistată ajută cuplurile afectate de infertilitate

Unu din cinci cupluri se confruntă cu infertilitatea, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Medicina reproductivă oferă două soluţii celor care-şi doresc copii şi nu-i pot avea: inseminarea artificială şi fertilizarea in vitro – FIV. Care este mai bună?

„Aceasta este o problemă controversată în medicină: care este mai bună?“, opinează profesorului Tayfun Bağış, şeful Departamentului de reproducere umană asistată din Spitalul Altunizade Acibadem, Turcia.

Aceasta deoarece, adaugă specialistul, mulţi medici îndrumă pacientele direct la FIV. „O altă parte, ca şi mine, le sfătuieşte ca aproape trei inseminări sunt egale cu un FIV. Multe studii susţin această afirmaţie. Dar pentru a avea o inseminare, ar trebui să aveţi infertilitate inexplicabilă sau doar infertilitate uşoară a factorului masculin, nu probleme grave de infertilitate masculină”, consideră dr. Bağış.

Medicul adaugă că, atunci când a început el această meserie – în 2003 – exista un singur protocol pentru FIV. „Era un protocol lung, un proces lung, de 4-5 săptămâni. În zilele noastre, aproape 96% sau poate mai multe din cicluri se fac folosind protocoale scurte - începem injecţiile şi stimulăm ovarele doar cu câteva zile înainte de recoltarea ouălor, nu cu câteva săptămâni. De asemenea, la începutul carierei mele, îngheţam embrionii sau ouăle folosind metoda de congelare lentă. În ultimii 10 ani, s-a dezvoltat un nou sistem: vitrificarea. Prin vitrificare, nu este nevoie de mai mult de 10 minute pentru a îngheta embrioni sau spermatozoizi. Este foarte uşor şi are mare succes. Când îi folosim, rata de succes este mai mare. Ne spunem că este ca materialul proaspăt sau chiar mai bun datorită vitrificării. În 2003, după procedura de extragere a ouălor, am introdus embrionii, oul fecundat, într-un fluid special. Numim aceste fluide „medii”. Sunt lichide foarte speciale şi foarte costisitoare. Acum 16 ani exista un singur fel, poate două tipuri de mediu, dar acum sunt multe. Şi un aspect foarte interesant - nu ştim exact conţinutul acestor medii, deoarece companiile nu dezvăluie ingredientele. Desigur, fiecare companie încearcă să-i convingă pe medici să îşi aleagă mediul, aşa că ei spun adesea dacă utilizaţi mediul nostru rata de succes sarcinii va creşte. Şi chiar s-a întâmplat! Am văzut că, într-adevăr, rata de succes a sarcinii creşte dramatic. De asemenea, acum folosim - nu pentru toţi pacienţii – EmbryoScope, un tip special de incubator care permite specialiştilor în infertilitate să monitorizeze permanent progresul ouălor fertilizate, fără să le scoată vreodată din incubatorul protejat. Aparatul face fotografii la fiecare zece minute şi face film din aceste fotografii, astfel încât să apăsaţi butonul pecomputer şi veţi vedea progresul embrionului”.

Ce se întâmplă în timpul unui transfer de embrioni

Eşecul recurent de implantare sunt cuvinte atât de greu de auzit şi de suportat pentru cuplurile care se străduiesc să conceapă un copil cu ajutorul medicinei de reproducere. Dar acest scenariu se întâmplă în procedurile FIV, iar medicii din întreaga lume încearcă să înţeleagă cum se întâmplă acest lucru şi ce pot face pentru a preveni acest lucru.

O descriere foarte scurtă a acesteia ar fi că, în multe cazuri, consideră experţii, corpul femeii respinge embrionul la fel cum pacientul transplantat nu acceptă noul organ.

„Acum, să vedem ce se întâmplă în timpul transferului de embrioni. Embrionul - o parte este oul femeii şi o parte sperma. Sperma este dintr-un corp diferit. Vine de la o altă persoană, nu este de la fratele tău, ci de la soţul tău. Nu vii din aceeaşi familie. Când implantezi spermă, acesta devine un transplant semiallogenic cum îl numeşte medicina. După aceea, introducem embrionul în endometru. Corpul, dacă funcţionează corect, practic ar trebui să-l arunce, ar trebui să-l respingă: acest lucru nu face parte din mine, voi ataca acest embrion. Ce se întâmplă? Nu ştim exact, dar ştim că unele sisteme acţionează diferit în endometru şi în restul corpului. Şi poate există ceva de genul soldaţilor care observă toată mişcarea şi, când văd inamicul, îl omoară, dar poate există şi unele ajutoare - primii sunt foarte agresivi, iar ceilalţi sunt mai puţin agresivi. În momentul implantării, celor mai puţin agresivi le creşte numărul şi agresivilor le scade. Aşa acţionează corpul. Deci, înainte de ovulaţie şi după ovulaţie avem sisteme total diferite. Unele femei nu pot face schimbarea”.

Rata de succes a FIV-ului ţine de vârstă

Profesorul Bağış mai spune că, în secţia pe care o conduce, rata medie de succes pentru procedurile FIV este de 45%. Dar succesul este diferit pe grupe de vârstă.

„De exemplu, femeile mai tinere de 35 de ani au o rată de sarcină de aproape 70%. Dacă sunt mai tinere de 30 de ani, pot avea o rată de sarcină de 80%, dar 15-20% din ele vor avea un avort spontan. De obicei, spunem că dacă aveţi mai puţin de 35 de ani, aveţi şanse de 50% să aveţi un copil”.