Câtă vitamina C este necesară unui copil, în fiecare zi şi de ce? Vitaminele hidrosolubile şi rolul lor în organism

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vitamina C face parte din categoria vitaminelor hidrosolubile care au o proprietate comună: prin fierbere sau dezgheţare se pierd. Unde se găsesc aceste vitamine şi ce boli apar în lipsa lor.

Cele mai bune surse de vitamine sunt fructele şi legumele proaspete. Prin fierbere - mai ales cea de lungă durată -  sau dezgheţare, cele mai multe vitamine se pierd sau se inactivează.

Specialiştii atrag atenţia că nu se justifică renunţarea totală la prelucrarea termică, dar reducerea timpului de fierbere şi fierberea la aburi sunt preferabile Tot ei ne spun unde găsim principalele vitamine, ce rol au ele în organism şi ce vulnerabilităţi riscă mai ales copiii care nu sunt alimentaţi corect. 

Deficitul de vitamina B1 determină neuropatia periferică

Vitamina B 1 sau tiamina este un element esenţial al metabolismului carbohidraţilor. Deficitul mare de tiamină duce la apariţia bolii beri-beri – neuropatie periferică, boală cardică, în timp ce un deficit moderat alterează starea de sănătate, duce la pierderea în greutate, la iritabilitate şi confuzie.

Cele mai bune surse de tiamină sunt drojdia de bere, cerealele integrale, ouăle şi ficatul. Procesarea alimentelor determină o pierdere variabilă a conţinutului în tiamină. Prin coacerea pâinii conţinutul de B1 scade cu 5-35%.

Vitamina B2 – riboflavina – este esenţială în metabolismul energetic. Lipsa ei se manifestă prin scăderea apetitului, apariţia dermatitei seboreice, a anemiei, scăderea numărului de leucocite şi modificări ale sistemului nervos.

Riboflavina se găseşte în carne, lapte, dar şi produse vegetale precum varza de Bruxelles şi broccoli.

Spre deosebire de multe alte vitamine, B2 este termostabilă şi, de aceea, procesarea termică a alimentelor nu reduce semnficativ aportul, dar este sensibilă la lumină. De exemplu, expunerea la lumină a laptelui din ambalajele de sticlă care sunt transparente scade semnificativ conţinutul de B2. Un efect similar îl are şi adăugarea bicarbonatului de sodiu în alimente, pentru conservare.

Vitamina B6 este implicată în metabolismul proteinelor, în sinteza unor substanţe necesare funcţionării sistemului nervos, în sinteza hemului din hemoglobină şi în funcţionarea normală a sistemului imunitar. Vitamina B6 are efect protector cardiovascular, în dezvoltarea neuropsihică, în memorie şi învăţare.

Cea mai frecventă patologie asociată deficitului de B6 este anemia. Manifestări precum neuropatiile periferice, steatoza hepatică, dislipidemiile au fost de asemenea descrise în contextul unui nivel scăzut de vitamina B6.

Vitamina B6 se găseşte în carne, ficat, cereale integrale, legume  - conopidă, varză, morcovi, cartofi şi nuci. Temperatura ridicată  - în special pentru vitamina B6 provenită din surse de origine animală - şi expunerea alimentelor la soare o inactivează.

Vitamina B12 intervine în metabolismul sistemului nervos, contribuind la asigurarea integrităţii funcţionale atât a sistemului nervos central, cât şi a celui periferic. Vitamina intervine şi în formarea globulelor roşii din sânge.

Deficitul d e B 12 s e manifestă prin tulburări ale sistemului nervos  - modificări cognitive, depresie, pierdere de memorie, chiar demenţă şi neuropatie periferică mixtă -  şi anemie megaloblastică.

Vitamina B12 sursele cele mai importante sunt carnea, peştele, laptele, produsele lactate şi ouăle  - în special gălbenuşul.

Imagine indisponibilă

Salata şi varza, surse de acid folic

Acidul folic. Principalul rol al acidului folic este în formarea ADN-ului şi în multiplicarea celulară. De aceea, toate ţesuturile foarte active necesită acid folic.

Acidul folic este extrem de important în sarcină, deoarece în această perioadă fătul are cea mai activă perioadă de creştere şi dezvoltare. La adult, acidul folic este necesar pentru producţia de celule din sânge şi din tubul digestiv.

Deficitul din perioda sarcinii determină malformaţii, în special ale tubului neural. La copil, deficitul de acid folic se manifestă prin anemie, apariţia unor tulburări imunologice sau cognitive.

Acidul folic se găseşte în alimente de origine vegetală  - salată, varză, spanac, conopidă, boabe de soia, portocale, banane, ciuperci - sau în organe. Este instabil la căldură şi la lumină, de aceea fierberea prelungită a legumelor duce la pierderi importante ale conţinutului în folat.

Imagine indisponibilă

Lipsa vitaminei C încetineşte creşterea

Vitamina C. Principalele vitamine cu rol antioxidant sunt vitamina A şi vitamina E, dar vitamina C este vitamina antioxidantă care se dizolvă în apă. Vitamina C are rol în sinteza colagenului şi a altor proteine, precum şi în sinteza unor hormoni. Contribuie la absorbţia fierului, păstrarea sănătăţii dinţilor şi a gingiilor, cicatrizarea plăgilor, mineralizarea scheletului, imunitate.

Alte efectele benefice ale vitaminei C sunt: reducerea riscului de boală cardiovasculară, diabet, infecţii, cancer.

Lipsa vitaminei C duce la scăderea apetitului, încetinirea creşterii, scăderea imunităţii cu infecţii frecvente, modificări ale ţesutului conjunctiv, fragilitate capilară cu tendinţă la hemoragii, boală periodontală, slăbiciune musculară.

Fructele şi legumele sunt principalele surse de vitamina C, deoarece plantele sintetizează vitamina C din glucoză. Conţinutul cel mai mare se regăseşte în mure, ardei gras roşu, kiwi, căpşuni, citrice.

Stabilitatea vitaminei C scade foarte mult prin stocare la temperatura camerei, şi chiar şi în frigiderele obişnuite. Stocarea pe termen lung, de exemplu pe o perioadă de 5 luni  - iarna - duce, în general, la pierderea a 50% din conţinutul iniţial de vitamina C.

Fierberea este, de asemenea, un factor important de pierdere a conţinutului vitaminic, însă metodele rapide de fierbere reduc cu mult această pierdere.

Pentru vârsta de 1-3 ani, aportul de vitamina C recomandat este de 60 de miligrame pe zi, iar pentru 4-8 ani de 75 de miligrame pe zi. Acest aport se poate realiza prin 100 de grame de kiwi sau ardei roşu150 de grame de căpşuni sau 200 de grame de portocale.

Copiii expuşi la fum de ţigară au un deficit de vitamina C prin utilizarea masivă a acesteia în neutralizarea oxidanţilor inhalaţi.

Sursa: Sănătos de mic – Prevenţia începe cu educaţia

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite