Cardiolog: „Somnul, gândirea pozitivă, relaxarea sunt la fel de importante ca alegerile alimentare“. Investigaţiile care depistează la timp bolile de inimă

Mulţi români mor cu zile din pricina bolilor de inimă

Procentul românilor care îşi pierd viaţa prematur prin infarct şi accidente vasculare-cerebrale  este mai mare decât al celorlaţi europeni. Ce factori de risc putem controla şi ce nu, explică dr. Bogdan Mut, medic cardiolog cu competenţe în cardiologia intervenţională.

Schimbarea stilului de viaţă, efectuarea investigaţiilor cardiologice adecvate şi reabilitarea cardiacă sunt căile prin care pot fi reduse decesele premature, atrage atenţia dr. Bogdan Mut, medic cardiolog cu competenţe în cardiologia intervenţională la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica.  

Stilul de viaţă care previne bolile de inimă

„Când vorbim despre riscul de a ne îmbolnavi de inimă, există lucruri pe care le putem controla sau nu, care ne pot pune viata în pericol. Vestea bună este că o mare parte dintre factorii de risc fac parte din prima categorie, aşadar este în puterea noastră să îi modificăm. Principalii factori de risc ce nu depind de noi sunt vârsta, genul şi istoricul familial. Astfel, cu cât înaintăm în vârstă, mai ales dacă suntem femei şi/sau dacă avem cazuri de boli cardiovasculare în familie, prevenirea îmbolnavirii inimii trebuie să devină o prioritate“, atrage atenţia .

În plus, fie că se încadrează sau nu în categoria de risc, orice persoană care îşi doreşte o viaţă lungă şi sănătoasă trebuie să cunoască şi să prevină factorii de risc aflaţi în strânsă legatură cu stilul de viaţă. „Hipertensiunea, colesterolul mărit, diabetul sunt principalele perturbări asociate în mod direct cu afecţiunile cardiovasculare. Fumatul, consumul de grăsimi nocive şi excesul de kilograme sunt răspunzătoare de creşterea riscului afecţiunilor cardiace, la fel ca şi sedentarismul şi stresul excesiv. Ceea ce înseamnă că putem să prevenim complicaţiile cardiace ce pot duce la decesul prematur, dacă facem o serie de schimbări benefice în stilul de viaţă“.

Medicul cardiolog recomandă să menţinem în limite normale valoarea tensiunii arteriale, nivelul colesterolului şi al glucozei; să renunţăm la fumat şi să înlocuim prăjelile, grăsimile nesănătoase, sarea, alcoolul şi cafeina în exces cu un consum ridicat de alimente natural, proaspete şi grăsimi benefice  - surse de acizi graşi esenţiali, cu moderaţie în toate.

Alte recomandări vizează păstrarea unei greutăţi normale. „Contează ceea ce mâncăm, dar şi cât mâncăm. Surplusul de grăsime este periculos pentru inimă, iar circumferinţa mare a taliei indică în mod clar un risc crescut de îmbolnăvire a inimii“.

Mişcarea are un rol esenţial. „Să facem mişcare în mod regulat. Activitatea fizică nu înseamnă doar sport, importantă este evitarea sedentarismului. Mersul pe jos, urcatul scărilor, tenisul, înotul sunt doar câteva modalităţi prin care să ne punem organismul în mişcare“.

Stresul permanent poate să distrugă toate eforturile noastre de a păstra un stil de viaţă sănătos. „Un somn odihnitor, o atitudine pozitivă şi momentele regulate de relaxare sunt la fel de importante pentru inimă, ca şi alegerile alimentare“.

Investigaţiile care depistează la timp bolile de inimă

Obiceiul de a merge la controale medicale regulate, mai ales dacă ne încadrăm în categoria de risc pentru afecţiuni cardiovasculare, este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face pentru sănătatea inimii. „Multe persoane ignoră simptomele cardiace şi amână controlul medical până când ajung în situaţii critice. Infarctul, boala coronariană, insuficienţa cardiacă sunt complicaţii ale unor afecţiuni ce ar fi putut fi depistate la timp şi tratate corespunzător“.

Iată o parte din investigaţiile ce pot fi recomandate de medicul specialist pentru a preveni complicaţiile cardiace:

Analize de sânge pentru monitorizarea valorii tensiunii, a nivelului colesterolului şi a trigliceridelor, care indică riscul aterosclerozei. De asemenea, valorile anormale ale proteinei C reactive indică prezenţa unei inflamaţii în organism.

Electrocardiograma  - EKG - probabil cea mai cunoscută investigaţie cardiacă, indicată pentru evaluarea activităţii electrice a inimii şi depistarea eventualelor aritmii  - orice modificare a ritmului cardiac normal.

Radiografia toracică şi tomografia computerizată sunt investigaţii de tip imagistic şi se realizează numai la recomandarea medicului specialist. Tehnologiile avansate permit vizualizarea detaliată a aspectului inimii şi permit identificarea oricăror modificări, pentru a putea stabili un diagnostic corect şi calea de tratament adecvată.

Angiografia este cea mai bună investigaţie pentru vizualizarea vaselor de sânge şi evaluarea modului în care se realizează circulaţia sângelui. Permite depistarea blocajelor de la nivelul arterelor, anevrismelor şi a malformaţiilor vasculare.

„Depistarea precoce a problemelor de inimă este vitală pentru menţinerea lor sub control, cu ajutorul medicaţiei sau intervenţiilor medicale moderne, precum angioplastia, bypass-ul coronarian sau implantul de stimulator cardiac. Nu ignoraţi semnalele de alarmă transmise de inimă şi respectaţi indicaţiile cardiologului, pentru a preveni complicaţiile ce ar putea duce la deces“, este sfatul medicului.

De asemenea, pacienţii care au suferit deja un infarct sau o intervenţie chirurgicală cardiacă trebuie să urmeze un program de recuperare cardiovasculară, pentru prevenirea recidivelor, prelungirea speranţei de viaţă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.