Camelia Berghea, medic primar alergolog: „Există o tendinţă mai mare de a dezvolta alergii la oraş“

Există soluţii pentru a atenua simptomele alergiilor, spune specialistul

Specialistul alergolog Camelia Berghea ne spune cu ce tipuri de alergii ne putem confrunta primăvara şi ce tratamente există la ora actuală pentru ele.

Ca să putem face în tihnă acest interviu, medicul Camelia Berghea a venit cu o oră şi jumătate mai devreme de a începe programul de la ambulatoriul Spitalului „Obregia“ din Bucureşti. Chiar şi aşa, din zece în zece minute ne-a oprit din discuţie câte un pacient ajuns mai devreme pentru a fi primul la uşa cabinetului. Semnele sunt clare: a venit primăvara, sezonul alergiilor, motiv pentru care oamenii dau buzna la medic să se trateze.

„Weekend Adevărul": Ştim că primăvara este sezonul de vârf al episoadelor de alergie. Care dintre ele se manifestă acum?

Camelia Berghea: Simptomele de rinită sunt cele care supără foarte tare primăvara şi aduc mai mulţi pacienţi la cabinetele specialiştilor. Ele debutează primăvara devreme, odată cu apariţia primelor tipuri de polenuri: de alun, de salcie, de plop şi de mesteacăn. Apoi, simptomele continuă în sezonul gramineelor, adică în mai-iunie-iulie, şi se pot întinde până la începutul toamnei, cu alte tipuri de polenuri. Unele sunt mai frecvent implicate în sensibilizări. Ar fi cazul polenurilor de graminee şi a celor de ierburi. Unele persoane au polisensibilizări, adică sunt alergice la mai multe tipuri de polen, iar în acest caz, simptomele lor se întind pe o perioadă mai îndelungată.

Mai exact, de când începe sezonul alergiilor?

Au început să apară deja mugurii de alun, am văzut chiar zilele trecute. Există nişte perioade definite oarecum în timp. Sigur, ele s-au mai schimbat odată cu modificarea condiţiilor climatice. La sfârşitul acestei luni şi la începutul lui aprilie pot să apară deja alergiile la polenul anumitor tipuri de arbori.

Primăvara, concentraţia de polenuri în aer este mai mare decât toamna? Se vorbeşte mai mult despre alergii în acest sezon...

Fără să am la îndemână date epidemiologice exacte, cred că numărul pacienţilor cu alergie la polenurile de primăvară este ceva mai mare comparativ cu celelalte tipuri de polen. Polenurile de toamnă provoacă însă manifestări la fel de importante ca şi cele de primăvară.

Cum se manifestă rinita?

Prin strănut, nas care curge, blocaj nazal, mâncărimi de nas. În cele mai multe cazuri apar şi simptome de conjunctivită, adică mâncărimi de ochi, lăcrimare, senzaţie de corp străin în ochi. Toate acestea apar la scurtă vreme de la expunerea la polenuri şi pot să fie extrem de supărătoare.

Pot să apară alergii sezoniere chiar şi la bebeluşi?

De regulă, se consideră că sunt necesare cel puţin două sezoane de expunere la polenuri pentru ca o persoană să dezvolte alergie la ele, deci bebeluşii rareori se confruntă cu alergii sezoniere.

Se asociază alergiile sezoniere şi cu alte tipuri de alergii, de regulă?

Da, de la o persoană sensibilă la un tip de alergen te poţi aştepta ca, în timp, să dezvolte şi alte alergii. Sensibilitatea la polenuri poate fi însoţită şi de o alergie la mucegaiuri, la acarienii din praful de casă sau la animalele de companie. Un pacient cu rinită alergică poate avea şi alte boli alergice, cum ar fi astmul bronşic, dermatita atopică sau alergiile alimentare.

Primăvara este şi un sezon al răcelilor. Cum deosebim o rinită alergică de o răceală?

De multe ori, prima informaţie pe care ne-o dau pacienţii sau părinţii, dacă este vorba de copii, este că se confruntă cu răceli frecvente. De multe ori, nu sunt răceli, ci simptome de rinită alergică. Diferenţele dintre ele ar fi că o răceală nu durează la fel de mult ca alergia, iar în caz de răceală, putem face şi febră sau avem simptome precum cefaleea şi starea generală proastă. Pentru a le deosebi, ar trebui să luăm în calcul şi dacă există cazuri de viroze în comunitatea în care trăim. În rinitele sezoniere, constatăm reluarea simptomelor de la un an la altul, în aceeaşi perioadă. În alergie, spre deosebire de răceli, strănutul este în salve (n.r. - mai multe strănuturi unul după altul). Simptome care nu sugerează o rinită alergică sunt blocajul nazal fără alte simptome asociate, sângerările nazale repetate şi durerea.

Pot să consume persoanele alergice la polenuri miere şi alte produse apicole?

Recomandăm de multe ori precauţie în privinţa produselor apicole, dar şi a anumitor fructe şi legume înrudite cu polenurile la care se ştiu sensibile. Consumul acestora poate cauza ceea ce în literatura de specialitate se numeşte sindrom de alergie orală, care constă în apariţia unor mâncărimi şi edeme ale mucoasei bucale şi buzelor după ingerarea lor. Reacţia alergică poate merge până la şoc anafilactic.
 
Ce fructe şi ce legume ar trebui să ocolească persoanele alergice?

Depinde de tipul de polen la care sunt alergice. De exemplu, o persoană alergică la polenurile de toamnă poate avea probleme la consumul de ţelină, de morcov crud, la unele condimente sau la seminţele de floarea-soarelui. Pacienţii primesc de la noi liste detaliate cu posibilele reacţii încrucişate tocmai pentru a putea preveni şi recunoaşte imediat posibilele reacţii alergice.

Cât de mult contează stilul de viaţă în apariţia rinitelor alergice?

Se consideră că alergiile, în general, apar la persoanele cu o predispoziţie genetică. În viaţa de zi cu zi însă, există multe situaţii în care copilul cu alergie nu are istoric familial în acest sens. Părinţii nu cunosc pe nimeni alergic şi se întreabă: „De ce copilul meu a făcut alergie?". Explicaţia este că nu doar bagajul genetic influenţează riscul de alergii, ci şi viaţa de zi cu zi, factorii de mediu. S-a urmărit care este evoluţia alergiilor în diverse părţi ale lumii şi unii autori susţin că există o tendinţă mai mare de dezvoltare a alergiilor la oraş, în zonele puternic industrializate, acolo unde există poluare intensă.

Igiena excesivă este şi ea o cauză?

Da, există de mai multă vreme o ipoteză a igienei conform căreia lipsa expunerii copiilor la anumite infecţii creşte riscul de dezvoltare a bolilor alergice. S-a observat că ele sunt ceva mai puţin frecvente în familiile cu copii mulţi, care cresc la ţară şi care fac des infecţii respiratorii.

"Sensibilitatea la polenuri poate fi însoţită şi de o alergie la mucegaiuri, la acarienii din praful de casă sau la animalele de companie."

"Numărul pacienţilor cu alergie la polenurile de primăvară este ceva mai mare comparativ cu celelalte tipuri de polen. "

„Rinita alergică este un factor de risc pentru astm"

Ce opţiuni de tratament avem pentru alergiile sezoniere?

Gândim tratamentul rinitelor alergice în cel puţin trei direcţii. Prima ar fi aplicarea unor măsuri care să reducă expunerea pacientului la alergenul sensibilizant. A doua direcţie ar fi tratamentul simptomatic, iar cea de-a treia - imunoterapia alergen specifică.

Ce măsuri putem lua pentru ca alergiile să nu ne dea mari bătăi de cap?

Pe cât posibil, ar fi de evitat plimbările în aer liber în plin sezon al polenurilor, mai ales dimineaţa şi la prânz, când concentraţia de polenuri din aer este mai mare (seara, ele se aşază pe pământ). Ploaia spală natura şi reduce cantitatea de polenuri, motiv pentru care mulţi pacienţi îmi spun că se simt bine după ploaie. Persoanele care se ştiu cu alergie la polenuri ar trebui să folosească aparate de aer condiţionat şi să schimbe des filtrele de polen pe care le au, dar şi pe cele de la maşină. Alte câteva măsuri ce reduc din expunerea la polenuri sunt spălarea părului pe cât posibil zilnică sau cel puţin perierea lui şi uscarea rufelor în casă, nu pe balcon, în bătaia vântului.

Simptomele cum le ţinem sub control?

În general, folosim medicamente antihistaminice şi picături pentru nas pe bază de corticosteroizi în cazul în care alergia a provocat un blocaj nazal. Tratamentul trebuie început cam cu două săptămâni înaintea sezonului cu polenuri şi trebuie ţinut pe toată durata acestuia.

Ar trebui să ştim şi efectele secundare pe care le pot avea antihistaminicele...

În ultimii ani, recomandăm antihistaminice de generaţia a doua, nesedative. Spre deosebire de cele de primă generaţie, acestea nu dau somnolenţă, ameţeală şi alte efecte nedorite. Sigur că nu există medicamente fără efecte adverse, dar, în general, profilul lor de siguranţă, aşa cum e menţionat în ghidurile de tratament, este unul bun.

Ce este imunoterapia alergen specifică?

Este un tratament de desensibilizare indicat în rinitele moderate şi severe, care nu pot fi bine controlate simptomatic sau care au nevoie de perioade lungi de tratament. Scopul imunoterapiei este de a modifica răspunsul organismului la întâlnirea cu alergenul, iar acest lucru se face prin administrarea injectabilă sau sublinguală a unor tablete ori a unor soluţii de concentraţii progresive din alergenul la care pacientul este sensibil. Este un tratament care se întinde o perioadă lungă de timp, de trei-cinci ani, şi se poate face începând cu vârsta de cinci ani. El are şi unele contraindicaţii, pe care medicul specialist le evaluează pentru fiecare pacient în parte. De exemplu, astmul sever necontrolat, bolile autoimune sistemice, bolile severe şi unele infecţii asociate contraindică imunoterapia alergen specifică.

Ce şanse sunt ca pacientul să scape de rinită cu acest tratament de desensibilizare?

Nu se poate spune că pacientul va fi vindecat cu acest tratament, dar el poate atenua simptomele pe o perioadă lungă. Rezultatele variază de la individ la individ. De asemenea, tratamentul de desensibilizare poate preveni dezvoltarea unor alergii mai severe pe viitor.

Alergiile netratate creează complicaţii în timp? Este important să le tratăm?

Este foarte important. Rinita alergică, de exemplu, este considerată un factor de risc major pentru astmul bronşic. Ea poate să creeze şi complicaţii locale, de tipul sinuzitei şi otitei. Pe lângă asta, există o categorie de pacienţi a căror calitate a vieţii este mult modificată de simptomele rinitei alergice. Ei se pot plânge de oboseală şi pot asocia fenomene de depresie şi de anxietate. În cazul copiilor, alergia netratată scade atenţia la şcoală şi este cauză de absenţe. Ea poate să aibă chiar şi implicaţii economice, pentru că duce la scăderea productivităţii şi prin absenteismul persoanelor în cauză. Şi celelalte tipuri de alergii pot să dea complicaţii dacă nu sunt tratate. Alergiile alimentare, de exemplu, pot să aibă manifestări severe, cum ar fi astmul bronşic, simptome digestive severe sau şocul anafilactic. Iată, deci, de ce este important să ţinem sub control alergiile.

"În cazul copiilor, alergia netratată scade atenţia la şcoală şi este cauză de absenţe."