VIDEO Forţele Aeriene Britanice au interceptat două Su-30 ruseşti deasupra Mării Negre. De ce nu îi interceptează pe ruşi piloţii români de F-16

Avioanele de vânătoare Typhoon ale Forţele Regale Aeriene Britanice, detaşate în România pentru misiuni de poliţie aeriană, au interceptat din nou, deasupra Mării Negre, două avioane de luptă ruseşti, care s-au apropiat prea mult de flancul estic al NATO.

Misiunea Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii în România face parte din măsurile NATO introduse în 2014. La acea vreme, alianţa a început să implementeze aceste măsuri pentru a demonstra determinarea colectivă şi natura defensivă a NATO.

Ministrul Apărării Nationale, Mihai Fifor, a confirmat pe 12 iulie că aviaţia militară rusă intră frecvent în spaţiul aerian al României, lucru anunţat în premieră cu ceva timp în urmă de  comandorul Chris Ball, şeful escadrei britanice de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.

La aceste acţiuni ostile ale ruşilor răspund acum piloţii britanici din 135 Expeditionary Air Wing.  Imediat cum este sesizarţă incursiunea ruşilor în spaţiul aerian al României piloţii britanici decolează spre “’ţintă” cu aeronavele Eurofighter Typhoon şi pun în practică procedurile NATO.

Nu sunt încă unitate operativă

Misiunile de interceptare ale avioanelor ruseşti sunt făcute de aliaţii britanici pentru că Escadrila 53 a Forţelor Aeriene Române dotată cu F-16 nu este încă operativă din mai multe motive. În primul rând, numărul piloţilor care au terminat formarea pentru a putea opera un astfel de avion este insuficient. Concret, pentru a fi gata de luptă, piloţii români de F-16, care zboară sub numele “WARHAWKS” (Şoimii războiului –n.red.)  şi sub deviza “We prey, they pray” (Noi vânăm, ei se roagă-n.red.), trebuie să aibă la activ în jur de 200 de ore de zbor pe aceste aparate, în funcţie de tipul de misiune.

Conform unor surse, un pilot are nevoie între 140 şi 180 de ore de zbor pe F-16 Fighting Falcon pentru a fi declarat gata de luptă pe acest aparat. În mediile militare aliate, un cuantum de 200 de ore de zbor pe acest aparat este considerat ideal dar, la carte, sunt obligatorii cel puţin 140 de ore.

Diverse faze de pregătire

Apoi, un pilot trebuie să treacă prin diverse faze de pregătire pentru ca, în final, să execute o întreagă varietate de misiuni cu această aeronavă. Acest lucru se face pas cu pas şi după o planificare riguroasă. Ca exemplu, MApN a trimis iniţial în Portugalia la pregătire trei piloţi, după care şase şi mai apoi nouă. Din Portugalia au venit nouă piloţi antrenaţi, la diferite niveluri de antrenament. Acasă, cei mai experimentaţi au început să-i formeze pe piloţii care nu au fost selectaţi să plece la cursurile din străinătate.

În paralel, şi “instructorii” şi-au continuat si ei formarea pentru diverse tipuri de misiuni. În plus, piloţii care sunt la un grad înalt de pregătire pleacă în Statele Unite unde fac antrenamentele finale cu piloţi-instructori americani.

Şi toată această pregătire se face la niste standarde stricte care, susţin piloţii, nu sunt compatibile sută la sută cu cele româneşti.

Scopul final al acestor cursuri intensive este încadrarea structurii Escadrilei 53 cu  personal apt de luptă în orice moment. Conform standardelor NATO încadarea minimă pentru acest tip de avion este de 1,5 piloţi pe fiecare aparat de luptă, adica avem nevoie de cel puţin 18 piloţi cu toate cursurile încheiate.

Muniţia trebuie să fie în stoc

În fine, pentru a declara  Escadrila 53 ca fiind operativă, la respectiva bază Aeriană trebuie să fie în stoc toate tipurile de muniţie pe care le foloseşte F-16 Fighting Falcon.

Demersuri în acest sens s-au făcut sau sunt în curs de a fi puse în practică. De exemplu, în luna ianuarie a acestui an,  Departamentul American al Apărării a desemnat compania Raytheon Missile Co. din Tucson, Arizona, câştigătoarea unei licitaţii pentru furnizarea de rachete aer - aer de tip AMRAAM. 

Până în ianuarie 2020, compania va furniza rachete în valoare de peste 630 de milioane de dolari. Conform Departamentului American al Apărării un anumit procent din aceste rachete va ajunge în România  pentru înarmarea avioanelor F-16.

Advanced Medium-Range Air-to-Air Missile, pe scurt AMRAAM, este o rachetă aer-aer ultramodernă cu rază de medie de acţiune (dincolo de raza vizuală), cu radar activ propriu.

Conform unor specialişti, racheta AMRAAM are puţini rivali pe piaţă. S-a dovedit a fi letală în luptă, echipamentele de căutare fiind capabile să găsească rapid ţintele în cele mai dificile medii de luptă.

Procurată de 37 de ţări, inclusiv SUA., racheta AMRAAM şi-a dovedit eficacitatea în luptă fiind în dotarea unor avioane ca F-16, F-15, F / A-18, F-22, Typhoon, Gripen, Tornado şi Harrier.

Despre Eurofighter Typhoon

Cu un preţ de peste 90 de milioane de euro, Eurofighter Typhoon este un avion multi-rol de vânătoare bimotor. Acesta este proiectat şi construit de un consorţiu de trei companii partenere distincte: Alenia Aeronautica, BAE Systems şi EADS ce lucrează prin intermediul unei companii susţinătoare Eurofighter GmbH, care a fost formată în 1986.

Performante

Viteza maxima la 10.999 m:+2,00 Mach

Viteza maxima la nivelul marii:+ 1,2 Mach

Viteza maxima de croaziera la 10.999 m:+1,3 Mach

Viteza maxima de urcare:+18.288 m pe minut

Despre Su-30 

Suhoi Su-30 (Cod NATO: Flanker-C) este un avion de luptă multirol proiectat de constructorul rus Suhoi, şi introdus în 1996. Poate efectua atât misiuni aer-sol cât şi aer-aer şi este considerat un avioan  performanţe ridicate.

Performanţe:

Viteză maximă: Mach 2,0 (2.120 km/h);

Rază de acţiune: 3.000 km la mare altitudine;

Plafon de zbor: 17.300 m;

Viteză ascensională: 230 m/s;