Un informator „prolific” al Securităţii, premiat de Academia Română. Cine este istoricul Alex Mihai Stoenescu
0În cadrul unei ceremonii desfăşurate miercuri, Academia Română i-a conferit Diploma „Meritul Academic” controversatului scriitor şi istoric Alex Mihai Stoenescu, pe care CNSAS l-a declarat colaborator al Securității.
În cadrul unei cereminii desfăşurate miercuri, începând cu ora 10, în aula preszigioasei instituţii, a avut loc decernarea Premiilor Academiei Române pentru anul 2022, în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice
Printre cei premiaţi de Academia Română se numără şi controversatul scriitor şi istoric Alex Mihai Stoenescu, pe care CNSAS şi apoi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au declarat colaborator „prolific” al Securităţii comuniste.
„Activitatea informativă a pârătului a fost una prolifică, în dosarul de rețea nr. R 97434 indentificându-se peste 70 de note informative, furnizate în perioada 1984 - 1987, calitatea informațiilor fiind apreciată de organele de securitate, iar pârâtul fiind recompensat de trei ori în perioada 1984-1986, cu suma de 500 de lei”, se arată în actul instanței.
Dosarul său a ieşit la lumină încă din anul 2006, când a devenit prim-vicepreşedinte al Partidului Noua Generaţie şi, în calitate de formator de opinie, pentru că existau unele suspiciuni privind legăturile sale cu Securitatea, a fost audiat şi s-au cercetat documentele CNSAS.
Neculai Constantin Munteanu, jurnalist şi disident român în perioada comunistă, principala voce de la Europa Liberă, îl poziţiona pe Alex Mihai Stoenescu în capul listei cu „Cei mai scârboși informatori”.
„Locul 1. Alex Mihai Stoenescu: în trei ani a produs o sută de turnătorii, cam 33 pe an! Un stahanovist. (...) «Seriozitate, pricepere, pasiune, vigilență, patriotism fierbinte, disponibilitate totală și dotare deosebită pentru culegere de informații» sunt câteva din superlativele Securității la adresa informatorului Alex”, scria Neculai Constantin Munteanu despre cel care, iată, a fost premiat desecţia de Istorie a Academiei Române cu Diploma „Meritul Academic” „pentru activitatea prodigioasă desfăşurată în domeniul istoriei”.
„După revoluție, a migrat prin mai multe partide, a făcut cariera la nivel înalt, de la armată, la Teatrul Național (sub Săraru) și s-a reciclat în istoric. Specialitatea lui este lustruirea patriotismului, uneori cu diagonală, foarte prizat de securiști. Pe care nu i-a uitat. Revoluția a fost opera agenturilor străine, securiştii au fost patrioți, legionarii n-au fost teroriști, nici antisemiți, mareșalul Antonescu a fost doar un patriot, pogromul de la Iași a fost opera nemților, iar trenurile morții au fost doar o neglijență. Undeva, în ceață din mintea lui Alex, se ghicește o conspirație ungaro-germano-britanico-americano-evreiască. Pentru a discredita în ochii lumii biata noastră țărișoară! Aleluia și amin!”, mai notează Neculai Constantin Munteanu despre activitatea de istoric a lui Alex Mihai Stoenescu.
Alte premii
* La secţiunea Filologie şi Literatură - Premiul „Ion Creangă” a revenit prozatorului şi poetului Bogdan-Alexandru Stănescu, eseist, traducător şi editor, pentru romanul „Abraxas”, Premiul „Titu Maiorescu” a fost acordat criticului literar, romancierului şi eseistului Adriana Babeţi, pentru lucrarea „Dicţionarul romanului central-european din secolul XX”, iar Premiul „Mihai Eminescu” lui Andrei Novac pentru volumul de versuri „Lumea ta/Carnea mea/Oasele noastre”, informează Agerpres.
* La secţiunea Istoria artei, Premiul „George Oprescu” a fost acordat Doinei Lemny (Franţa), pentru lucrarea: „Brâncuşi, la chose vraie”, şi lui Radu Popica pentru „Centrul artistic Braşov de la origini până în contemporaneitate. Artele plastice (sec. XV-XX)”, iar la secţiunea Artă plastică, Premiul „Ion Andreescu” a revenit pictorului Tudor Zbârnea (Republica Moldova), pentru expoziţia „Călătorie spre centrul fiinţei. Ecourile arhetipului” (Muzeul Naţional de Artă al României). La Creaţie muzicală, cu Premiul „George Enescu” a fost recompensat compozitorul Alexandru-Ştefan Murariu, pentru lucrarea „Espaces VIII”, iar la Muzicologie, Premiul „Ciprian Porumbescu” - Florinelei Popa, pentru lucrarea „Muzică şi ideologii în secolul 20”.
* La Ştiinţe Istorice şi Arheologie Premiul „Vasile Pârvan” a fost acordat lui Emil-Alexandru Berzovan pentru lucrarea „At the Borders of the Great Steppe. Late Iron Age Hillforts between the Eastern Carpathians and Prut (5th-3rd centuries BC)”, Premiul „Dimitre Onciul” - Valeriu Sîrbu şi Francisc-Cristian Schuster pentru „Necropolele preistorice de la Brăiliţa, în zona Dunării de jos. O nouă abordare”, Premiul „George Bariţiu” - Marian-Ionuţ Hariuc pentru lucrarea „Andrei Oţetea. Un spirit al Sorbonei în România secolului XX”, Premiul „Nicolae Iorga” - Daniela-Veronica Marcu-Istrate pentru „Church Archaeology in Transylvania (ca.950 to ca.1450)”, Premiul „A.D. Xenopol” - Ion Ursu (Republica Moldova) pentru lucrarea „Populaţiile turanice din spaţiul est-carpatic în secolele X-XIV”, Premiul „Mihail Kogălniceanu” - Tudor-Augustin-Valeriu Dinu, pentru „Revoluţia Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti”, iar Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” - Gabriel-Florin Moisa, Cristian Culiciu, pentru lucrarea „Memoria Bihorului. Dimensiuni cotidiene”.
Se încarcă comentariile...
