Senatul a adoptat o declarație de susținere a familiei Furdui, ai cărei copii au fost luați de statul german

Senatul, reunit în plen, a adoptat, miercuri, 21 decembrie, o declarație de susținere a familiei Furdui, căreia autoritățile germane de protecție a copilului i-au luat copiii și în care cere repatrierea de urgență a acestora.

Senatul solicită repatrierea imediată a copiilor. Foto: Arhivă

Documentul adoptat este numit Declaraţia pentru susţinerea repatrierii cetăţenilor români în scopul reunificării familiilor, în acord cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi cu alte documente juridice internaţionale în materie. 

„Senatul României exprimă preocuparea privind cazul familiei Furdui din Germania şi solicitarea fermă ca autorităţile germane, în special reprezentanţii Jugendamt la nivel federal şi de land, în spiritul respectului faţă de cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, faţă de tradiţiile, cultura, religia lor, să asigure şi în cazul familiei Furdui dreptul copiilor de a nu fi separaţi de părinţi împotriva voinţei acestora (potrivit articolului 9 al Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului), dreptul lor de a menţine relaţii personale cu părinţii şi cu familia extinsă, precum şi dreptul de reîntregire a familiei”, se arată în declaraţie, conform Agerpres. 

Senatul cere repatrierea imediată

Conform declarației, Senatul îndeamnă autoritățile din Germania responsabile să țină cont de jurisprudența CEDO și să aibă în vedere recomandările adresate țărilor membre de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin Rezoluţia 2049 (2015) Social Services in Europe şi le cere rezolvarea de urgență a solicitării legitime de repatriere imediată, formulată de Guvernul român cu ajutorul Parlamentului și în concordanță cu solicitările repetate ale cetățenilor români Petre Furdui și Camelia Miclău (Furdui), a celor trei copii ai acestora, având, totodată, cetățenie exclusiv română și care se află la acest moment în custodia Jugendamt din Republica Federală Germania. 

De asemenea, Senatul menționează că Germania are obligația, în calitate de stat parte la Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului, „de a examina cu bunăvoinţă, umanism şi cu operativitate orice cerere depusă de un copil sau de părinţii acestuia de părăsire a statului, în scopul reîntregirii familiei”. 

Potrivit declarației adoptate, „Senatul reafirmă, în acest context, dorinţa de a susţine, în continuare, dezvoltarea relaţiilor strânse de colaborare şi parteneriat dintre România şi Republica Federală Germania, bazate pe respect reciproc şi în interesul comun al celor două ţări, precum şi importanţa intensificării dialogului în plan parlamentar, în vederea promovării obiectivelor comune”. 

Mai mult decât atât, în document este precizat că, în continuare, sunt înștiințate autoritățile române cu privire la cazuri asemănătoare de tratament discriminatoriu aplicat unor cetățeni români din partea unor reprezentanți ai serviciilor sociale din țara de reședință a acestora. Totodată, este reamintit faptul că România înțelege responsabilitățile ce îi revin în asigurarea protecției drepturilor copilului, iar Programul de Guvernare 2021 – 2024 cuprinde atât scopul implementării unor reforme pentru prevenirea separării copiilor de familie, cât şi fondarea unei structuri interinstituţionale, în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, care să cuprindă contribuţii de specialitate complementare, inclusiv cu personal, din partea unor instituţii sau departamente ale administraţiei româneşti din străinătate, pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor spirituale, religioase, culturale şi drepturi socio-economice. 

Tratament discriminatoriu

În plus, în declarație este semnalat „un tratament discriminatoriu din partea unor reprezentanţi ai serviciilor sociale din ţara de reşedinţă, prin preluarea în custodie a copiilor lor, în cazul unor alegaţii aduse părinţilor, fără o anchetă corectă şi încălcând procedurile şi drepturile familiilor implicate”. 

În aceeași ordine de idei, senatorii precizează că „există anumite probleme sistemice în aplicarea normelor europene şi internaţionale privind protecţia drepturilor copilului” şi precizează că Guvernul şi Parlamentul României, ţinând cont de înștiințările înaintate de familiile de români din mai multe țări europene, printre care Finlanda, Norvegia, Danemarca, Marea Britanie, Austria, au realizat demersuri constituţionale, la propunerea Comisiei pentru politică externă a Senatului, care au avut ca efect soluţii în favoarea reunificării familiei, inclusiv în cadrul familiei extinse, în multe din aceste cauze. 

Potrivit documentului, există hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauze asemănătoare prin care se constată nerespectarea de către un stat parte a dreptului la respectarea vieţii de familie, înscris în articolul 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv în articolul 7 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, şi că, în temeiul jurisprudenţei CEDO, copiii ar trebui să fie separaţi de părinţi numai în circumstanţe excepţionale şi trebuie făcut tot posibilul pentru păstrarea relaţiilor personale părinte – copil şi pentru reîntregirea familiei. 

Totodată, Senatul îndeamnă ca și la nivel politic să se efectueze o analiză acestui fenomen pentru a combate, în viitor, probabile nerespectări ale acestor drepturi și pentru o corectă aplicare a normelor internaționale în materie.